Aceste două volume păstrează savoarea întâlnirilor pe textele anticilor cu toţi aceşti traducători de mare fineţe stilistică, lingvistică, istorică şi filosofică. Poate, din acest motiv, resursele documentare utilizate pot părea redundante. În realitate, dincolo de abordarea, uneori, comparativă pe care o are acest studiu, am ajuns la concluzia că textele anticilor trebuie păstrate şi redate în limba în care au fost traduse, fie că este vorba de engleză, germană, italiană, română sau franceză, pentru că fiecare traducere are propriul ei ritm, propriul ei tezaur lingvistic şi propriul farmec. Acesta este motivul pentru care fragmentele din antici sau din comentatorii acestora sunt uneori redate în originalul unei traduceri sau a alteia, având în vedere că autorii acestor traduceri au semnat, adesea, cele mai strălucite opere de redare a semnificaţiilor, uneori aproape inexprimabile, ale textelor vechilor filosofi antici greci. Pe alocuri, există totuşi câteva fragmente pe care am îndrăznit să le dau în traducere proprie, mai mult pentru a sublinia un aspect sau altul, pur tehnic, legat de tematica imaginarului deciziei pe care o tratează aceste două volume. Îi rog, de acum, pe cititorii acestor volume să le acorde îngăduinţă, pentru că rostul lor este doar acela de a extrage sau de a evidenţia din textele vechi – semnificaţiile noastre, ale celor care astăzi privim decizia ca pe un dat “firesc” al naturii umane şi al societăţii.