Unul dintre cei mai celebri filosofi ai secolului XX, Paul Ricoeur (1913-2005), a rămas cunoscut pentru ideea că suspiciunea este principalul motor al demersului de interpretare a textelor. De asemenea, el este cel care a impus sintagma de „şcoală a suspiciunii” formată din Marx, Nietzsche și Freud. Pentru aceștia era mai important să descopere și să explice ce se află dincolo de conținutul manifest al discursului. Analiza de discurs pornește, cel puțin în parte, de la aceeași asumpție: există adevăruri nerevelate în conținutul explicit, manifest al discursului. Există întotdeauna ceva dincolo de ceea ce se spune explicit.