Când în adolescenţă am citit în Istoria literaturii române de la origini până în prezent de G. Călinescu excelentul capitol consacrat lui Alexandru Odobescu, mi-a atras atenţia, prin bizareria ei, caracterizarea pe care criticul o făcea eseului „Pseudo-kynegeticos”, considerându-l „un pot-pourri, bine armonizat, un magazin de bric-à-brac literar”.
Nu întâlnisem până atunci franţuzismul „bric-à-brac” şi am alergat la dicţionar. Am aflat că un magazin de bric-à-brac adună lucruri vechi, adesea fără valoare, uzate şi demodate. Evident Călinescu folosea termenul în sensul lui superior, implicând atât diversitatea, cât şi vechiul, transformat prin talent şi meşteşug artistic în valoare.
Ideea de caleidoscop domină şi volumul de faţă. Clasicii coexistă aici alături de autorii contemporani, scriitorii secolului al XIX-lea îşi descoperă uneori o nouă faţă, unghiul de receptare poate fi altul decât cel consacrat, în fond nimic nu-i definitiv.
„Articolele” acestui magazin de bric-à-brac literar stau pe „rafturi” diferite. Poţi trece cu uşurinţă de la unul la altul, ai posibilitatea să te răzgândeşti sau să te laşi furat de o nouă preferinţă, după cum poţi descoperi într-un ungher „produsul” uitat de vreme pe care îl căutai demult. Ceva tot va rămâne în coşul cumpărătorului.