Volumul RELAŢIONALISMUL CONFUCIANIST ŞI GÂNDITORUL JAPONEZ KAIBARA EKIKEN constituie o lucrare ştiinţifică ce tratează o temă nouă din domeniul studiilor culturale, mai exact, din domeniul studiilor confucianiste iniţiate în România de prof. univ. dr. Florentina Vişan, coordonatorul ştiinţific al lucrării. Tema abordată – a cărei problematică o constituie ‘omul relaţional’ în societatea confucianistă – este importantă pentru cunoaşterea unui alt model în dialogul intercultural.
Aria culturală sino-coreano-niponă este marcată cu o specificitate a modelului relaţional, model ale cărui baze se află în tradiţia etică confucianistă. Volumul de faţă recurge la traducerea culturală a specificităţii confucianismului în dimensiunea sa dinamică de reînnoire conceptuală şi ideologică în cadrul ariei culturale unitare a Asiei de Est şi la identificarea specificului modelului relaţional confucianist, care face din om ‘omul relaţional’. Este analizat acest model relaţional – prin grila confucianismului chinez preimperial (anterior anului 220 î.Hr.) – în discursul gânditorului japonez Kaibara Ekiken, discurs fundamentat pe metoda minte-inimă. Contextul cercetării este cel al noii relevanţe a confucianismului ca model cultural, ca alternativă la etica postmodernă.
Gânditorul japonez KAIBARA EKIKEN(1630-1714)a fost numit ‘Aristotel al Japoniei’ de către naturalistul german Philip Franz von Siebold. Ekiken a fost cărturar, medic, consilier, samurai al domeniului feudal Kuroda. Având o pregătire intelectuală pluridisciplinară, fiind specialist în studii clasice, istorie, etică, metafizică, cosmologie, lingvistică, botanică, agronomie, tactică militară, fitologie, Ekiken a scris peste 110 tratate (17 dintre ele având ca temă etica).Opera sa a contribuit semnificativ la dezvoltarea morală, culturală şi ştiinţifică a Japoniei.
Primul capitol al volumului de faţă – Conceptele care definesc omul relaţional în etica confucianistă – urmăreşte înţelegerea şi redarea corectă şi cât mai fidelă a specificităţii discursului confucianist, clarificând conceptele originare, chineze, cu care gânditorul japonez operează în discursul său. Este vorba despre conceptele de: om, fire umană, cultivarea sinelui, Cele cinci relaţii umane, Omenia, conduita rituală.
Întrucât tradiţia sinologică şi niponologică este destul de recentă în România, pentru a putea explica fenomenul relaţionalismului confucianist, la începutul capitolului al doilea, se stabileşte ce fel de model cultural este confucianismul, se demonstrează că este vorba despre un model intelectual dinamic. Se clarifică faptul că este vorba despre un sistem de gândire dezvoltat la nivelul culturii înalte, centrat pe obţinerea armoniei şi ordinii sociale şi morale. De asemenea, este schiţat tabloul procesului selectiv de adoptare şi adaptare a modelului neoconfucianist, şcolile de gândire consacrate care au ca punct comun învăţătura minte-inimă, precum şi maniera în care a fost abordată etica confucianistă în perioada Tokugawa (1600-1867).
Capitolul al treileaanalizează discursul confucianist al gânditorului japonez Kaibara Ekiken şi surprinde construirea unei şcoli proprii de gândire fundamentată pe metoda minte-inimă, însă cu dimensiune practică. Sistemului său de gândire este centrat pe principiul unităţii tuturor lucrurilor corelat cu principiul Omeniei, principiul educaţiei şi principiul învăţăturii practice.
În capitolul al patrulea – Modelul practicării relaţiilor interumane în discursul etic al lui Kaibara Ekiken – conceptele confucianiste discutate în primul capitol al cărţii sunt identificate şi analizate în tratatul etic Învăţături populare japoneze.
Etica confucianistă constituie calea relaţiilor interumane şi abordează omul din perspectivă heliocentrică. Confucianismul nu explică ce este omul, ci arată ce face omul în relaţiile cu ceilalţi cu dezideratul atingerii Omeniei şi, în acest fel, acordării cu natura, formând un singur corp cu toate lucrurile din univers: 萬物一體banbutsu ittai(a se vedeacele patru caractere chineze de pe coperta volumului).
„Se cuvine amintită premiera dublă pe care o constituie lucrarea de faţă: un studiu de confucianism japonez, abordat în model relaţionist şi prezentarea în limba română a vieţii şi operei lui Kaibara Ekiken.“ Prof. univ. dr. Florentina Vişan, Departamentul de Limbi Orientale, Universitatea din Bucureşti
„Prin tema abordată, textele analizate şi punerea într-un nou context a acestora, lucrarea constituie o contribuţie originală atât pentru domeniul studiilor japoneze în România, cât şi pentru domeniul studiilor culturale.“ Conf. dr. Anca Focşeneanu, Universitatea din Bucureşti
