Prezenta ediţie reproduce în ediţie anastatică volumul de debut – şi singurul volum de versuri – al lui Tudor Muşatescu, publicat în 1926. Cartea cuprinde poezii de dragoste, poezii ale copilăriei şi adolescenţei în Câmpulung Muscel, precum şi poeme inspirate din vacanţele petrecute la Văleni, lângă Piteşti, unde familia Muşatescu avea o vie. Titlurile capitolelor reflectă cu plasticitate conţinutul lor, de exemplu: Toamna din căsuţa de la vie, Toamna în provincie, Romanţele amurgului, Romanţe pentru luna mai, Romanţele nopţii ş.a.
După cum a remarcat criticul Florica Ichim, criticii epocii au constatat influenţe ale poeţilor George Topârceanu, Ion Minulescu şi Adrian Maniu, însă glasul personal al autorului răzbătea la suprafaţă, în pofida influenţelor inerente unui debutant. Nota personală este intrinsecă şi dezvoltă un umor sănătos şi delectabil, imbricat în tuşeurile lirice, uneori melancolice, un umor care mai târziu va culmina inclusiv în opera dramatică a autorului.
Aşadar, deşi prezentul volum de poeme a rămas şi ultimul în bibliografia muşatesciană, acesta nu trădează o voinţă mai degrabă de exerciţiu liric, de „atelier” de experiment poematic, ci transmite o vigoare artistică şi exprimă un proces de cristalizare al unui stil personal ce departajează lucrarea de atâtea alte „tentative” debutante, plasând-o pe o poziţie net superioară.
Aceste elemente constitutive ale artei lui Muşatescu au fost observate şi de Perpessicius, care în lucrarea sa Menţiuni critice, vol. IV (Editura Fundaţiilor, Bucureşti, 1938), spunea următoarele: „De la Vitrinele toamnei, volumul de poeme cu care domnul Tudor Muşatescu debuta, acum un lustru, şi până la schiţele vesele de astăzi, trecerea nu este decât în aparenţă forţată. Elegiac şi decorativ la debutul său liric, domnul Tudor Muşatescu ascundea încă de atunci un ochi de Argus al ironistului, după cum activitatea sa de umorist, de după aceea, susţinut în planul epic precum şi în cel dramatic – travestire comică şi de bal mascat a celui ce râde de teama de a nu plânge – lasă totuşi destul loc şi înduioşării.”
Volumul se adresează atât admiratorilor lui Muşatescu, exegeţilor acestuia, cititorilor de poezie agreabilă, tonifiantă şi intimistă în acelaşi timp, cât şi celor ce ştiu să aprecieze acest (prim) pas, mic pentru un om, dar mare (privind retrospectiv) pentru literatura română.
