Filumul Artropoda – ce include insecte, acarieni, păianjeni şi alte animale înrudite – este fără îndoială grupul de organisme cel mai bine reprezentat de pe întreaga planetă. Artropodele sunt întâlnite în fiecare habitat terestru şi joacă un rol major în evoluţia şi menţinerea biocenozelor.

Insectele au apărut de mai bine de 400 de milioane de ani şi se poate argumenta că ele sunt cele mai de succes forme de viaţă care au apărut vreodată pe această planetă. Insectele sunt abundente şi omniprezente de la poli la ecuator, de la suprafaţa mării la cele mai înalte culmi şi de la deşerturi la pădurile tropicale umede. Diverse şi abundente, insectele reprezintă apro­ximativ 55% din numărul de specii cunoscute de ştiinţă. Ele sunt cei mai importanţi polenizatori ai plantelor cu flori, sunt componente în lanţurile trofice ale unor nevertebrate precum şi ale unor vertebrate, sunt consumatori şi reciclează materia organică ce se des­compune. Din aceste considerente studiul insectelor şi al altor organisme înrudite prezintă o importanţă crescândă, pe măsură ce societatea este mai preocupată de a păstra şi îmbunătăţi calitatea mediului, de a reduce folosirea pesticidelor, de a creşte productivitatea agricolă, de a  controla costurile hranei şi de a spori schimburile la nivel global.

Insectele sunt atât de importante pentru funcţionarea continuă a ecosistemelor globale încât, atâta timp cât bunăstarea lor este asigurată, pământul va rămâne locuibil pentru om. Acest aspect nu este o supraestimare. Ca erbivore, prădători, paraziţi şi ca sursă de hrană pentru nenumărate specii, insectele sunt fundamentale în toate lanţurile trofice terestre şi acvatice. Pur şi simplu, fără insecte ecosistemele globale s-ar dezintegra.

Insectele polenizează mai mult de un sfert de milion de specii de plante cu flori; fără polenizatori am pierde o treime din toate alimentele pe care le consumăm. Insectele reciclează nutrienţii, îmbogăţesc solurile şi descompun resturile şi dejecţiile animale. Insectele ne oferă mătase, miere, ceară, medicamente şi coloranţi. De asemenea le folosim la combaterea dăună­torilor (în cea mai mare parte alte insecte) şi a buruienilor. Insectele au fost venerate ca fiind sacre, sunt celebrate în artă şi literatură şi sunt folosite ca hrană în alimentaţia umană.

Speciile dăunătoare sunt responsabile pentru enorme pierderi economice anuale. Deoarece atacă recoltele şi plantele ornamentale, sunt vectori pentru agenţi patogeni ce afectează plantele cultivate, animalele domestice, pe cele sălbatice şi omul. În întreaga lume o cincime din toate culturile sunt mâncate de insecte, iar aproximativ unul din şase oameni este afectat de o boală ce este provocată de patogenii transmişi de insecte. Lăsând la o parte înţepăturile şi alergiile, lista include: ciuma, tifosul exantematic, malaria, boala somnului, orbirea de râu, boala Chagas, febra galbenă, tifosul epidemic, febra de tranşee, filarioza, loaiaza, leishmanioza, dizenteria şi febra tifoidă. Insectele distrug de asemenea produsele alimentare stocate, structurile din lemn, materiale naturale şi ţesături. Totuşi, pagubele sunt mai mici decât foloasele aduse de speciile benefice.

Îmbunătăţirea cunoaşterii acestor organisme are un potenţial important pentru salvarea unor vieţi şi a unor mari sume de bani. Identificarea corectă a dăunătorilor detectaţi sau a vectorilor unor boli este de o mare importanţă deoarece numele ştiinţific al unui organism este cheia către toate informaţiile ce îi vizează morfologia, comportamentul şi ciclul de viaţă, precum şi potenţial său de a ameninţa bunăstarea oamenilor. De aceea, studiul insectelor este foarte util şi nu va fi nicio problemă în găsirea lor oriunde ne-am duce. Toate descoperirile şi observaţiile noastre se vor adăuga cunoştinţelor existente despre aceste animale. Pentru taxonomişti există o mulţime de specii noi de descoperit. Amintiţi-vă că există mai multe milioane de artropode necunoscute şi că este cunoscută biologia (ecologia) unui număr relativ redus dintre cele identificate şi denumite.

Comportamentul insectelor poate fi observat cel mai uşor în condiţiile lor naturale. Totuşi, unele specii (în special cele de dimensiuni mici) trebuie colectate  şi păstrate cu grijă până la identificarea şi studierea lor. Uneori, identificarea unor specii particulare presupune examinarea unor detalii de fineţe ale anatomiei lor. Analiza lor impune realizarea unor disecţii sau chiar analize la microscopul electronic. Dacă aceste detalii asupra specimenului analizat sunt neclare, lipsesc sau sunt distruse datorită manipulărilor şi a păstrării neadecvate, identi­ficarea devine dificilă sau chiar imposibilă şi informaţiile obţinute nu mai au nicio valoare. Din aceste motive, păstrarea adecvată şi etichetarea corectă a specimenelor sunt esenţiale pentru identificarea lor în laborator.

Metodele folosite pentru colectarea insectelor şi a altor artropode sunt dictate de către obiectivele pentru care probele sunt colectate. Insectele pot fi  colectate ca hobby, pentru bucuria personală datorată diversităţii şi frumuseţii lor. Ele mai pot fi colectate în cadrul  orelor de biologie sau de entomologie realizate la şcoală. Grupe specifice de insecte pot fi prelevate pentru evaluarea şi măsurarea biodiversităţii sau pentru a ajuta la identificarea celor mai potrivite zone pentru a fi incluse în rezervaţii.

Speciile acvatice pot fi utilizate la detectarea schimbărilor în calitatea apei.

Speciile dăunătoare pot fi prelevate pentru a le stabili prezenţa/absenţa sau abundenţa şi pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri de control. Grupe specifice sau specii pot fi colectate pentru obţinerea materialului necesar realizării unor studii de biologie, fiziologie, ecologie, pentru studii moleculare şi de sistematică.