Universitatea din Bucuresti
Header

Lansarea volumului George Enescu, poet şi gânditor al viorii

septembrie 14th, 2011 | Posted by Cristina Stefan in Evenimente 2011

Marţi 13 septembrie 2011, ora 18, la Ateneul Român (standul Editurii Humanitas), în cadrul Festivalului George Enescu, ediţia a XX-a, a avut loc prezentarea volumului George Enescu – poet şi gânditor al viorii / Georges Enesco-poète et penseur de l’art du violon, autor George Manoliu, ediţie de Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, Editura Ars Docendi-Universitatea din Bucureşti, 2011.

Au participat: Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu (îngrijitor de ediţie), Laura Manolache (directorul Muzeului Naţional „George Enescu”) şi Ioan Crăciun (directorul Editurii Ars Docendi-Universitatea din Bucureşti).

Joi 8 septembrie 2011, ora 11, la Palatul Cantacuzino (Muzeul Naţional „George Enescu”), în cadrul Simpozionului George Enescu, a avut loc prezentarea volumului George Enescu – poet şi gânditor al viorii / Georges Enesco-poète et penseur de l’art du violon, autor George Manoliu, ediţie de Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, Editura Ars Docendi-Universitatea din Bucureşti, 2011.

Au participat: Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu (îngrijitor de ediţie), Laura Manolache (directorul Muzeului Naţional „George Enescu”) şi Ioan Crăciun (directorul Editurii Ars Docendi-Universitatea din Bucureşti).

«A doua ediţie a cărţii George Enescu – poet şi gânditor al viorii apare în acest an sub semnul unei triple aniversări: 130 de ani de la naşterea lui George Enescu, 100 de ani de la naşterea autorului cărţii, profesorul George Manoliu, şi 25 de ani de la apariţia la Editura Muzicală din Bucureşti a primei ediţii, ediţie bilingvă română şi franceză, realizată cu colaborarea traducătoarei Colette Ghimpeţeanu. Cartea a fost premiată în anul apariţiei, 1986, de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi Academia Română.
[…]
Cartea profesorului George Manoliu, datorită diversităţii problemelor muzicale, pedagogice, istorice, morale, cât şi a perspectivelor din care sunt abordate, are multiple şi exemplare valenţe. Dincolo de problemele violonistice şi muzicale, ea exprimă preţuirea deosebită a autorului faţă de tipul excepţional de personalitate personificată de George Enescu: simbioza muzician genial – om de mare caracter. Consideraţiile şi comentariile sale legate de interpretul, compozitorul şi profesorul Enescu în special, cu numeroase trimiteri la realităţile româneşti ale anilor ’80 (actuale şi azi), întregesc portretul unui ideal uman, pe care profesorul Manoliu l-a urmat în toată cariera sa dedicată construirii unei şcoli româneşti de vioară, „cu tot ce conţine noţiunea de şcoală“, neezitând să propună în acest scop idealul său drept pildă celor cărora le dedică lucrarea sa, foştilor săi studenţi şi cititorilor ei, cu acea atitudine elevată a intelectualului care aparţine prin educaţie unei lumi spirituale, fără elemente comune nici cu ideologia care a construit „omul nou“, nici cu stridenţele zilelor noastre.»

(extrase din Prefață, de Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu)

Share this...

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 Both comments and pings are currently closed.