Universitatea din Bucuresti
Header

Dosar de presă: File din istoria secretă a muzicii româneşti

ianuarie 29th, 2012 | Posted by Cristina Stefan in Dosar de presă

File din istoria secretă a muzicii româneşti – articol de Florinela Popa
Muzicieni români, biografii ascunse în arhive, vol. I, Ars Docendi 2011

 

Pe măsură ce dosarele de Securitate ale muzicienilor români devin accesibile – cel al lui George Enescu, de pildă, a fost desecretizat în 2005 – istoria recentă a muzicii intră într-un inevitabil proces de rescriere. Şi nu doar prin completarea unor verigi lipsă care, până de curând făceau mai greu de înţeles anumite evenimente sau fenomene, ci si prin clătinarea unor certitudini. („Mitul” sărăciei în care ar fi murit George Enescu la Paris e un asemenea exemplu). Volumul Ralucăi Voicu-Arnăuţoiu, bazat pe o documentare riguroasă în Arhivele CNSAS, îşi propune să aducă la lumină zone biografice „subterane” ale unor compozitori şi dirijori dintre cei mai vizibili în primaa jumătate a secolului al XX-lea: Mihail Jora, Paul Constantinescu, Alfred Alessandrescu, George Georgescu şi, desigur, George Enescu. […]

Raluca Voicu-Arnăuţoiu nu arată acuzator cu degetul nici spre oamenii Securităţii, nici spre muzicieni sau slăbiciunile acestora, ci lasă cititorul să tragă singur concluziile. Iar acestea nu pot fi decât amare.

Articol preluat din Dilemateca nr. 68, ianuarie 2012

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 Both comments and pings are currently closed.

Dosar de presă: File din istoria secretă a muzicii româneşti

ianuarie 29th, 2012 | Posted by Cristina Stefan in Fără categorie

File din istoria secretă a muzicii româneşti – articol de Florinela Popa
Muzicieni români, biografii ascunse în arhive, vol. I, Ars Docendi 2011

 

Pe măsură ce dosarele de Securitate ale muzicienilor români devin accesibile – cel al lui George Enescu, de pildă, a fost desecretizat în 2005 – istoria recentă a muzicii intră într-un inevitabil proces de rescriere. Şi nu doar prin completarea unor verigi lipsă care, până de curând făceau mai greu de înţeles anumite evenimente sau fenomene, ci si prin clătinarea unor certitudini. („Mitul” sărăciei în care ar fi murit George Enescu la Paris e un asemenea exemplu). Volumul Ralucăi Voicu-Arnăuţoiu, bazat pe o documentare riguroasă în Arhivele CNSAS, îşi propune să aducă la lumină zone biografice „subterane” ale unor compozitori şi dirijori dintre cei mai vizibili în primaa jumătate a secolului al XX-lea: Mihail Jora, Paul Constantinescu, Alfred Alessandrescu, George Georgescu şi, desigur, George Enescu. […]

Raluca Voicu-Arnăuţoiu nu arată acuzator cu degetul nici spre oamenii Securităţii, nici spre muzicieni sau slăbiciunile acestora, ci lasă cititorul să tragă singur concluziile. Iar acestea nu pot fi decât amare.

Articol preluat din Dilemateca nr. 68, ianuarie 2012

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 Both comments and pings are currently closed.