Universitatea din Bucuresti
Header

Apariții editoriale 2017

ianuarie 15th, 2018 | Posted by Ars Docendi in Evenimente 2017 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Apariții editoriale 2017)

Teoria economică marxistă, Dan Alexandru Chiță
Seimenii în Țările Române. Contribuții la istoria organizării militare a românilor în secolele XVII-XVIII, Claudiu Neagoe
Brioflora României. Clasa Musci. Familia Brachytheciaceae, Gheorghe Dihoru
Pe urmele unui colonist aromân, Maria Bedivan
Universul ucrainean în opera de tinerețe a lui N.V.Gogol, Roman Petrașuc
e-Connecting Europe, ed. Camelia Cmeciu
Simbolistica miturilor în proza lui Cinghiz Aitmatov, Marta-Teodora Boboc
Calitatea proiectelor/ programelor de formare. Construcție, implementare, evaluare. Volum omagial dedicat profesorului Dan Potolea, eds. prof. univ. dr. Ioan Neacșu, prof. univ. dr. Romiță Iucu, lector univ. dr. Elena Marin
Probleme în medicină și biologie, vol VII, coord. lector Claudia-Camelia Burcea, cpt. dr. Simion Dumitru ș.a.
Spre Răsărit, cu Alexandru, Luiza Barcan
Terapia fotodinamică – de la noțiuni fundamentale la aplicații clinice, coord. Mircea Tampa, Simona-Roxana Georgescu
Geometrie analitică și diferențe pentru ingineri geologi, Irina Mircea
Performative Identities in Contemporary Caribbean British Poetry, Monica Manolachi
Matematica în România. Profesorii noștri – modele de viață, Eufrosina Otlăcan
Rostiri etice în cultura românească. Studii, vol I, Constantin Stroe
Integrare și economie națională în istoria României în secolul XX, Andi-Mihail Băncilă
Modernist Discourses of Travel. D.H. Lawrence’s Transatlantic Quest, Camelia Anghel
Behind the „Great Tradition”: Popular Culture in Eighteenth-Century England, Dragoș Ivana
The Political Imagination of Thomas Pynchon’s Later Novels, Diana Benea
Colecția de covoare, Maria Panaitescu
Sesiunea de Comunicări Științifice a studenților Facultății de Biologie. Volum de rezumate, Marieta Costache (coord.)
Rostiri etice în filosofia românească. Studii de istorie a reflecției morale românești, vol II, Constantin Stroe
Gramática prática do português. Exercícios Complementares, Adriana Ciama
Gramática prática do português, Adriana Ciama
Dicționar de aviație englez-român, ediția a II-a revizuită și adăugită, Elena Raluca Constantin, Alexandra Ionescu
Defecte de rețea, Mihail Contineanu, Ana Neacșu, Adina Elena Stanciu
Interculturalitate, comunicare și mass-media, vol 2, coord. Ruxandra Coman, Silviu Șerban
Harta călătorului în Ținutul Buzăului/ Traveler’s Map in Buzău Land. Geoparcul Ținutul Buzău/ Buzău Land Geopark, coord. Răzvan-Gabriel Popa
Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau. Histoires d’objets et de musées, Marianne Mesnil, Adina Ionescu-Muscel (coord.)
El esp. tal adnominal y equivalentes en rumano. Aspectos sintacticos, semanticos y pragmaticos, Oana-Dana Balaș
La interpretacion de conferencias (espanol-rumano), Oana-Dana Balaș
Evaluarea platformelor educaționale pentru învățământul la distanță, Anișoara Dumitrache
L’expression de l’imprécision dans les langues romanes, Adriana Ciama, Mihai Enăchescu, Anamaria Gebăilă, Roxana Voicu, Oana-Dana Balaș (editori)      
Watch your English. Ghid de fonetică şi gramatică a limbii engleze, Sanda Retinschi
Infrastructuri verzi pentru o planificare urbană durabilă, Mihai Răzvan Niță, Diana Andreea Onose, Athanasios Alexandru Gavrilidis, Denisa Lavinia Badiu, Irina Iulia Năstase
Cultură, istorie și societate, vol VI, Ștefan Ștefănescu, Claudiu Neagoe (editori)
Human Rights in Prison. A Sociological Approach, Cristina Dâmboeanu, Valentina Pricopie (editori)
La „Ochiul lui Dumnezeu”. Farmacii și farmaciști din vechiul București, Dan Roșca
Determinarea proprietăților magnetice ale rocilor pe baza histerzisului magnetic, Cristian Necula
Gh. Suciu și contemporanii săi. Corespondență. Autografe. Iconografie, vol I, Nicolae Scurtu
Variabilitatea regimului natural al scurgerii râurilor din România, Marius-Victor Bîrsan
On History and Fantasy. Anglo-American Cultural Memory and the Politics of Adaptation, Dragoş Manea
Titu Maiorescu în corespondență cu Ion Petrovici. Completări edificatoare, Nicolae Scurtu
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, Ileana Ionescu
Morfodinamica actuală, riscuri și hazarde în Masivul Piatra Craiului, Anca Victorina Munteanu
Mic tratat de senescență cutanată. Ghid de bună practică privind prevenirea senescenței cutanate, Simona-Roxana Georgescu, Mircea Tampa, Vasile Benea (coord.)
Cultură coreeană premodernă. De la începuturi până în secolul al XVII-lea, Diana Yüksel

Human Rights in Prison, Ed. by Cristina Dâmboeanu and Valentina Pricopie

decembrie 20th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2017 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Human Rights in Prison, Ed. by Cristina Dâmboeanu and Valentina Pricopie)

This volume presents from a sociological perspective the results of a perception study conducted in 16 Romanian prisons. Its aim is to go beyond the legal and criminological studies on prisoners’ rights in the European context. Thus, the authors are examining the way national prison law alignes with the European Prison Rules, the practice of human rights in Romanian prisons, and the prisoners’ perception on how their rights are respected in prison. The methodological design is an innovative one focusing on five rights bundles: (1) the right to a decent life, (2) the right to personal development, (3) the right to social life, (4) the right to civic life, and (5) the right to safety and personal integrity. Their multiple, but unequal, intersections allowed the authors to build a new sociological model for the analysis of human rights understanding and circulation within the prison community.

On History and Fantasy, Dragoş Manea

decembrie 20th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2017 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru On History and Fantasy, Dragoş Manea)

 

Historical fantasy – a genre that blends historical reality with elements impossible in their historical periods, such as magic or preposterously advanced technology – affords us new ways of understanding the processes behind the constant remediation of cultural memory by accepting a narrative logic that overtly rejects the paradigm of historical verisimilitude.

In doing so, it allows for an imaginative engagement with the past that is open to radical transformation. Such profound alterations of historical events can also serve to interrogate the grand narratives often associated with them by revealing different, perhaps disturbing potentialities – what could have preferably happened and what has thankfully not.

Dragoş Manea is an assistant lecturer at the University of Bucharest, where he teaches seminars in American literature, translation, and academic writing. His main research interests include the adaptation of history, cultural memory, and the relationship between ethics, politics, and fiction.

Variabilitatea regimului natural al scurgerii râurilor din România, Marius-Victor Bîrsan

decembrie 20th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Evenimente 2017 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Variabilitatea regimului natural al scurgerii râurilor din România, Marius-Victor Bîrsan)

Cartea Variabilitatea regimului natural al scurgerii râurilor din România reprezintă primul studiu la scara întregii ţări al schimbărilor pe termen lung în regimul natural al debitelor, în contextul variabilităţii principalilor parametri climatici care o influenţează (temperatura aerului, precipitaţiile, evapotranspiraţia, stratul de zăpadă), precum şi legăturile acestor schimbări cu circulaţia atmosferică la scară mare.

 

Pe urmele unui colonist aromân, Maria Bedivan

decembrie 19th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2017 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Pe urmele unui colonist aromân, Maria Bedivan)

 

Coloniştii din Cadrilater au avut în general un traseu şi un destin deosebit faţă de aromânii veniţi, în diferite perioade, în restul ţării. Eu mă limitez doar la coloniştii din Cavarna, jud. Caliacra, pe care i-am cunoscut mai bine, trăind în mijlocul lor. Majoritatea făcuseră parte din comunitatea aromână din Veria, Grecia şi veniseră între anii 1925-1930. Viaţa pe care o duseseră acolo nu a fost uşoară, dar avusese avantajul de a se fi desfăşurat pe un drum bine bătut de înaintaşii lor. Aici, în Cadrilater, au fost puşi în situaţia de a-şi construi un alt tip de viaţă, în locuri necunoscute. Luptători, dârzi şi harnici, au depăşit cu demnitate o serie de obstacole, fără a se plânge şi fără a se văita; nu le era nici în fire, nici în obicei. Într-o perioadă care a durat în medie numai 15 ani, şi-au făcut un rost, s-au împământenit şi-au sfinţit locul.

Din păcate însă în vara lui 1940, prin cedarea Cadrilaterului, au fost obligaţi să plece, lăsând în urmă casele şi pământul. Astfel au început încă o dată o nouă viaţă, în alte părţi ale ţării.

Autoarea

Macedonii colonişti sunt elemente de mare valoare naţională şi gospodărească. Pe unde s-au aşezat în Cadrilater, au înflorit satele, au înfiinţat şcoli, biserici, gospodării tehnice şi trainice şi au frământat ogoarele îmbelşugându-le de rod. De asemenea, macedonenii colonişti s-au dovedit şi credincioşi apărători ai ordinei şi hotarelor.

Vintilă I.C. Brătianu

„La Ochiul lui Dumnezeu”.Farmacii și farmaciști din vechiul București

noiembrie 21st, 2017 | Posted by Ars Docendi in Evenimente 2017 | Gaudeamus 2017 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru „La Ochiul lui Dumnezeu”.Farmacii și farmaciști din vechiul București)

 

O nouă carte scrisă de Dan Roşca este, cel puţin pentru iubitorul de istorie bucureşteană, o comoară. Cine va parcurge paginile ei va înţelege imediat că nu exagerez cu această comparaţie. Pur şi simplu cred că o lucrare cu această temă nu ar fi decât un studiu introductiv pentru volumul de față, asta în cazul în care cineva s-ar încumeta la o corvoadă a cărei finalizare pare foarte îndepărtată, dacă nu imposibilă. Este ceea ce-l caracterizează pe acest autor, unic în felul lui: caută şi rezolvă magistral teme rare ori inabordabile din istoria Bucureştilor. Farmacii şi farmacişti din vechiul Bucureşti, subtitlul volumului de faţă, nu este o listă, dificil de întocmit şi ea. Este istoria celor mai importante farmacii, însoţită de biografia celor care le deserveau. La început suntem delectaţi, în stilul captivant, specific autorului nostru, cu istoria meseriei de farmacist pe aceste meleaguri, încă din epoci demult apuse. Aparent o introducere, primul capitol are dimensiunile unei cărţulii de Caselli, fiind împărţit în 11 istorioare fascinante despre oblojirea celor în suferinţă, despre leacuri, multe dintre ele ciudate, şi despre cei care le prescriau, unii dintre ei, nu puţini, escroci sau analfabeţi. Trecerea de la această perioadă lungă de secole la momentul victoriei ştiinţei farmacologice, de la care abia a trecut un veac, este făcută artistic, în manieră beletristică. Nu înseamnă că minimonografiile dedicate farmaciilor şi biografiile farmaciştilor sunt scrise sec, ca în enciclopedii. Nici vorbă. Plăcerea lecturii pare chiar să întreacă vânătoarea de informaţii. Stilul este mijlocul magic prin care Dan Roşca îşi obligă cititorii să-i parcurgă lucrările, indiferent de temele lor, în mod obiectiv, nu întotdeauna atractive pentru toată lumea. Fără dubii, şi la acest nivel stilistic este imbatabil.

(EMANUEL BĂDESCU)

Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées

septembrie 19th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2017 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées)

21 septembrie 2017, ora 18.00
Muzeul Țăranului Român – „Clubul Țăranului”

Muzeul Național al Țăranului Român și Editura Ars Docendi – Universitatea din București vă invită joi 21 septembrie 2017, ora 18, la Clubul Țăranului, unde va avea loc lansarea volumului Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées (Editura Ars Docendi – Universitatea din București, 2017), autori: Irina Nicolau, Marianne Mesnil, Ioana Popescu, Ecaterina Șafarica, texte reunite de Marianne Mesnil și Adina Ionescu-Muscel.

Cu ocazia apariției, va avea loc o întâlnire cu antropologul Marianne Mesnil şi artistul Florian Fouché, autor al unui proiect fotografic și plastic privind Muzeul Ţăranului Român (MȚR).

Cu acest prilej vor fi proiectate, de asemenea:
– un documentar al expoziției „Roumanie en miroir. Mémoires de tiroirs” („România în oglindă. Amintiri de sertar”) (12 minute), Treignes (Belgia), 1997;
– fotografii și imagini ale expoziției lui Florian Fouché pe tema MȚR (http://www.cac-passerelle.com/exposition/le-musee-antidote).

Acest mic volum omagial dedicat Irinei Nicolau își propune să evoce personalitatea unui etnograf/ etnolog, muzeograf şi antropolog ieşit din comun. Cei care au cunoscut-o ştiu că viaţa creativă a Irinei era o permanentă partidă pe ping-pong în care ideile se întrepătrundeau, ajungând sau nu să se concretizeze… Irina avea acest talent şi această generozitate intelectuală de a scoate la iveală din fiecare tot ce avea mai bun de oferit. Tocmai despre această relaţie cu ceilalţi, precum şi cu obiectele și cu modul de a le pune în valoare într-un context muzeal este vorba în această colecţie de texte alcătuită din câteva schimburi de „mingi”. O manieră, poate, de a înțelege mai bine o parte a demersului care i-a permis Irinei Nicolau să pună bazele Muzeului Ţăranului Român, alături de Horia Bernea.

Textele care compun acest volum au apărut în diverse publicații (cele mai multe în Martor, anuarul de antropologie al Muzeului Țăranului Român) sau sunt inedite. Cu colaborarea Adinei Ionescu-Muscel, de asemenea antropolog de formaţie, Marianne Mesnil a conceput această carte în care Muzeul Ţăranului Român ocupă un loc central. Cu ocazia acestei întâlniri, autoarea îl invită pe Florian Fouché să își prezinte reflecțiile despre această invenție muzeală

Între 2012 şi 2014, Florian Fouché a fotografiat Muzeul Ţăranului Român şi a strâns documente despre muzeografia experimentală, pe care artiştii şi antropologii au creat-o acolo în anii 1990. Această anchetă s-a concretizat prin expoziția  „Le musée antidote” („Muzeul-antidot”) în centrul de artă Passerelle din Brest (Franța) în 2014. Aici, artistul punea în relație propriile sculpturi, unele integrând (spațializând) materialul fotografic adunat la București, cu un „cabinet de studiu” consacrat exclusiv muzeului. Pe lângă intenția sa de a indica posibilitatea unui joc autobiografic plecând de la muzeu (de către un artist ne-român), expoziția își propunea să afirme actualitatea polemică a experimentului de la MȚR din anii 1990. Experiment care încă mai constituie un reper, întrucât articularea artelor populare, moderne și contemporane trebuie să lase loc inovațiilor instituționale (cu experiențe de plasare în spațiu, pedagogie a obiectului etc.), nu numai să consolideze starea de fapt a consumului cultural.

Muzeul Țăranului Român și Editura Ars Docendi

Marianne Mesnil este profesor onorific la Universitatea Liberă din Bruxelles, unde a predat antropologia Europei. S-a format ca etno-antropolog la aceeași universitate și s-a specializat în studiul privind România. A întâlnit-o pe Irina Nicolau în anii 1970 și a făcut numeroase deplasări pe teren de-a lungul întregii perioade a regimului Ceaușescu.

Ultima apariție editorială în colaborare cu Assia Popova: Les Eaux-delà du Danube (Apele de dincolo de Dunăre), Editura Petra (Paris), 2016.

Florian Fouché este sculptor, absolvent al Școlii de Arte (École des beaux-arts) din Paris în 2009. Practică o sculptură de asamblaj în care integrează formele fotografice. Păstrându-și interesul pentru muzeografia experimentală a MȚR, între anii 2013 și 2017 a realizat un ansamblu de „sculpturi și fotografii”, performance filmat, obiecte, portofolii, machete, concepute ca o experiență speculativă plecând de la observarea condițiilor de receptare a operelor lui Constantin Brâncuși în spațiul public, în particular la Paris.

Le 21 septembre 2017, à 18h
Le Musée du Paysan Roumain – « Clubul Țăranului »

Le Musée National du Paysan Roumain et Les éditions Ars Docendi (Université de Bucarest) vous invitent jeudi 21 septembre 2017, à 18h00, à Clubul Țăranului, au lancement du volume Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées (Éditions Ars Docendi – Université de Bucarest, 2017), auteures: Irina Nicolau, Marianne Mesnil, Ioana Popescu, Ecaterina Șafarica, textes réunies par Marianne Mesnil et Adina Ionescu-Muscel.

A l´occasion de la parution du livre aura lieu une rencontre avec l´anthropologue Marianne Mesnil et      l´artiste Florian Fouché, auteur d’un travail photographique et plastique sur le M.T.R.

A cette occasion seront également projetés:
– un document filmé de l’exposition « Roumanie en Miroir. Mémoires de tiroirs » (12 minutes), Treignes (Belgique), 1997.
– des photographies et des vues d’exposition de Florian Fouché à propos du M.Ț.R.

Le petit livre d’hommage à Irina Nicolau n’a d’autre ambition que d’évoquer ce que fut la personnalité d’une ethnographe/ethnologue, muséographe et anthropologue hors du commun. Ceux qui l’ont connue savent combien la vie créative d’Irina était une permanente partie de ping-pong où les idées fusaient, donnant suite ou non à quelque réalisation concrète… Irina avait ce talent et cette générosité intellectuelle de faire surgir de chacun ce qu’il avait de meilleur à donner. C’est de ce rapport aux autres tout comme aux objets et à leur valorisation muséale qu’il sera question dans ce recueil de textes faits de quelques « balles » échangées. Une manière, peut-être, de mieux saisir une part de la démarche qui a permis la mise sur pied du Musée du Paysan Roumain, aux côtés de Horia Bernea.

Les textes qui composent ce livre ont paru dans divers ouvrages (la plupart dans la revue Martor) ou sont inédits. Avec la collaboration de Adina Ionescu-Muscel, également anthropologue de formation, Marianne Mesnil a conçu cette publication où le Musée du Paysan Roumain occupe une place centrale. A l´occasion de cette rencontre, elle invite Florian Fouché à présenter sa réflexion sur cette invention muséale.

 Entre 2012 et 2014, Florian Fouché a photographié le Musée du Paysan Roumain et réuni des documents sur la muséographie expérimentale qu’artistes et anthropologues y ont inventée de concert dans les années 1990. Cette enquête a pris forme avec l’exposition « Le musée antidote » au centre d’art Passerelle à Brest (France) en 2014. L’artiste y mettait en relation ses propres sculptures, dont certaines intégrant (spatialisant) le matériau photographique ramené de Bucarest, avec un « cabinet d’étude » exclusivement consacré au musée. Outre sa volonté d’ indiquer la possibilité d’un jeu autobiographique à partir du musée (par un artiste non roumain), l’exposition désirait affirmer l´actualité polémique de        l´expérimentation du MPR dans les années 1990 : celle-ci est un repère à l’heure où l’articulation entre arts populaire, moderne et contemporain doit donner lieu à des inventions institutionnelles (avec expériences de mise en espace, pédagogie de l’objet, etc.), et non plus consolider les statu quo de la consommation culturelle.

Le Musée du Paysan Roumain et Ars Docendi

Marianne Mesnil est professeur honoraire de l’Université Libre de Bruxelles où elle a enseigné l’anthropologie de l’Europe. Elle a reçu une formation d’ethno-anthropologue à l’ULB et s’est spécialisée dans l’étude de la Roumanie. Elle a rencontré Irina Nicolau dès les années 1970 et fait de nombreux séjours sur le terrain durant toute la période marquée par le régime de Ceaușescu,

Dernière publication en collaboration (partim) avec Assia Popova: Les Eaux-delà du Danube, aux Editions Petra (Paris), 2016.

Florian Fouché est sculpteur, diplômé de l’École des beaux-arts de Paris en 2009. Il pratique une sculpture d’assemblage qui intègre les formes photographiques. Dans la continuité de son intérêt pour la muséographie expérimentale du MPR, il a réalisé entre 2013 et 2017 un ensemble de « sculptures et photographies », performances filmées, objets, portfolios, maquettes, conçu comme une expérience spéculative à partir d’une observation des conditions de perception des œuvres de Constantin Brancusi dans l’espace public, en particulier à Paris.