Volumul cuprinde studii din domenii diverse, reunite pe baza criteriilor de interdisciplinaritate, în aria vastă de interes a ştiinţelor socio-umane şi a ştiinţelor comunicării. Structurarea în secţiuni tematice evidenţiază cu succes intenţia autorilor de a sublinia importanţa cercetării ştiinţifice asupra unor aspecte esenţiale ce converg dinspre comunicarea culturală către teoriile discursului, studiile de gen, istoria presei sau către imagologie.
Acest volum se încadrează în seria lucrărilor istorico-economice care se ocupă de reorganizarea administrativ-teritorială a României în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Ideea efectuării unei noi reforme administrativ-teritoriale a reprezentat o preocupare majoră a tuturor guvernelor post-decembriste, însă complexitatea ei le-a determinat să amâne momentul punerii în aplicare. Interesant de subliniat este faptul că o parte dintre ideile care au fost vehiculate în mediul politic şi universitar în acest interval de timp nu sunt tocmai noi, ele fiind preluate din trecutul apropiat, fără a se face, însă, o analiză de profunzime a efectelor pe care le-ar putea determina în actualul context economic şi politic în care se regăseşte statul român. Acest volum readuce în atenţia celor interesaţi ideile şi soluţiile care au fost gândite pe parcursul ultimilor 70 de ani, în vederea eficientizării economice şi creşterii nivelului de integrare culturală şi politică a spaţiului românesc.
Andi Mihail Băncilă
Textes réunis par Marianne Mesnil et Adina Ionescu-Muscel.
Ce petit livre d’hommage à Irina Nicolau n’a d’autre ambition que d’évoquer ce que fut la personnalité d’une ethnographe/ethnologue, muséographe et anthropologue hors du commun. Ceux qui l’ont connue savent combien la vie créative d’Irina était une permanente partie de ping-pong où les idées fusaient et circulaient, donnant suite ou non, à quelque réalisation concrète… Irina avait ce talent et cette générosité intellectuelle de faire surgir de chacun ce qu’il avait de meilleur à donner. C’est de ce rapport aux autres tout comme aux objets et à leur valorisation muséale qu’il sera question dans ce recueil de textes faits de quelques „balles” échangées. Une manière, peut-être, de mieux saisir une part de la démarche qui a permis la mise sur pied du Musée du Paysan Roumain, aux côtés de Horia Bernea.
În volumul de faţă continui periplul prin istoria gândirii morale româneşti. Am intensificat cercetarea, extinzând-o şi asupra altor momente – cu autori şi operele lor, care să fie aduse în faţa celor de azi – dar, mai ales, în faţa acelora care încă mai cârtesc şi tăgăduiesc existenţa unei asemenea gândiri (reflecţii) ce, în timp, a dat contur unei etici româneşti, ca raţiune practică a unei filosofii – ca mărturie a preocupării cărturarilor români pentru înţelepciune, bună-cuviinţă şi frumoasă purtare morală – într-o scurtă sintagmă, pentru cristalizarea şi consolidarea ethosului românesc.
Ca şi în volumul I, şi în acest al II-lea, alături de nume cunoscute în filosofia morală românească (Samuil Micu, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian, Simion Bărnuţiu, Constantin Rădulescu-Motru) sunt prezente şi altele (Iancu Nicola, Dinicu şi Iordache Golescu, Florian Aron, Grigore Tăuşan, Alexandru Tilman-Timon), care au întreţinut-o prin tălmăciri (în majoritatea cazurilor nefiind doar simple traduceri, ci şi adăugare de idei ale tălmăcitorului), manuale, îndrumare şi îndreptare de educaţie moral-civică. Mai ales acestea au constituit masa critică din care, la răstimpuri, au izbucnit momente cu relief montan himalaian în domeniul eticii româneşti (C. Rădulescu-Motru, de pildă). Poate tocmai acestea fac din demersul de faţă unul inedit şi interesant pentru cei care vor să afle cum „s-a adunat“ de-a lungul vremii o gândire românească despre purtarea bună şi frumoasă a omenilor de pe aceste meleaguri.
Constantin Stroe
Cartea aduce în atenţia cititorului rostiri etice, pronunţate nu de filosofi (eticieni), ci de alţi oameni de cultură – scriitori (poeţi, romancieri, dramaturgi), istorici, filologi, pedagogi -, care în scrierile lor au implicat şi intricat teme şi idei de profunzime ale eticii (viaţa, binele, datoria, fericirea, idealul etc.), năzuind ca prin acestea să atingă punctul cel mai înalt în opera lor. Sublimând problematica morală în substanţa şi conţinutul creaţiei prin folosirea mijloacelor specifice ştiinţei sau artei, ei au reuşit să o scoată din zona obscură a anonimatului şi să o ridice la suprafaţa luminoasă a exemplarităţii.
Constantin Stroe
Matematica este, într-o bună măsură, şi ştiinţă a modelelor. Ea transpune probleme legate de fenomene de viaţă – natură, tehnică, societate – în limbajul său, cu ecuaţii şi operaţii, le rezolvă şi transmite soluţiile obţinute spre interpretare specialiştilor din domeniile concrete, cei care au furnizat problemele.
După ce vreme îndelungată m-am ocupat cu crearea de modele matematice pentru fenomene reale, precum desfăşurarea sistemelor dinamice, mi-am îndreptat interesul şi către o altă dimensiune a vieţii, cea în care modelele umane au un rol aparte în câmpul profesional. Marii noştri profesori de la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti au avut o educaţie pluridisciplinară, ceea ce m-a determinat să studiez şi mai mult viaţa matematicienilor români şi să particip la Congresul Internaţional de Istoria Ştiinţei la Liège, în 1997, cu lucrarea Interdisciplinarité chez les mathématiciens roumains. A fost un început pentru a mă dedica şi mai mult istoriei ştiinţei, şi a matematicilor în special.
Nutresc speranţa ca istoria ştiinţei şi a celei matematice în special, mereu împrospătată, să rămână, alături de marile personalităţi pe care le-a făurit Umanitatea, o sursă de modele şi imbolduri pentru progresul personal şi social al tinerei generaţii şi al societăţii în ansamblu.
Eufrosina Otlăcan
La începutul secolui al XX-lea, exista […] interesul pentru felul în care se valorifică arta tradiţională autentică. Puternica industrializare reprezenta un pericol, iar influenţele din exterior deveneau din ce în ce mai evidente. Împrumuturile din Occident erau privite cu îngrijorare de cei care doreau păstrarea neschimbată a simbolisticii acestei moşteniri, mai ales în contextul istoric de la începutul secolului anterior, când poporul român încerca să îşi definească unitatea şi individualitatea.
[…]
Contribuţia Mariei I. Panaitescu în revalorizarea artei tradiţionale româneşti este semnificativă.
[…]
Albumul de faţă reuneşte planşele cuprinse în cele două caiete ale Mariei I. Panaitescu: Colecţie de covoare. Seria I şi Colecţie de covoare. Seria a II-a, apărute în 1925 la Editura Casei Şcoalelor, cuprinzând un total de 20 de modele de covoare româneşti.
