Universitatea din Bucuresti
Header

The Political Imagination of Thomas Pynchon’s Later Novels, Diana Benea

ianuarie 14th, 2019 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru The Political Imagination of Thomas Pynchon’s Later Novels, Diana Benea)

This book is an attempt to illuminate the ways in which Thomas Pynchon’s later novels – Vineland (1990), Mason & Dixon (1997), Against the Day (2006), Inherent Vice (2009), and Bleeding Edge (2013) – configure a vibrant political imagination, which marks a significant departure from the paranoid and entropic vision of his earlier (high postmodernist) works. The more recent novels invite reflection on a series of issues invested with a significant ethical and political dimension, committing themselves to a vocabulary that foregrounds the values of community, social justice, relationality, and interdependence. By placing this corpus in conversation with influential works in contemporary (political) philosophy, this study argues that the subtle shift of sensibility at the heart of Pynchon’s later fiction is most visible in its re-envisioning of the relation of the self to the Other in more hospitable terms.

Diana Benea is Lecturer in the English Department at the University of Bucharest, Romania, where she teaches courses in American literature and American studies methodologies. She was a Fulbright Senior Scholar at the City University of New York – The Graduate Center (2017-2018). Her main research areas include (post-) postmodernist American fiction and contemporary American drama and performance (with a focus on the ethico-political stakes of theater for social change).

Ca să încerc rotundul lumii. Jurnal de călătorie, Adrian Săvoiu

octombrie 30th, 2018 | Posted by Ars Docendi in Evenimente 2018 | Gaudeamus 2018 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Ca să încerc rotundul lumii. Jurnal de călătorie, Adrian Săvoiu)

 

Marţi 19 august 1997, Paris

A trecut o lună de la plecarea din România. Mi se pare foarte mult de atunci, căci în fiecare zi am văzut enorm de multe lucruri noi.
Am făcut inventarul a ceea ce mi-a mai rămas de văzut la Paris. Relativ puţin, nesocotind nimicurile.
Astăzi am vizitat Muzeul Rodin, găzduit din 1919 de una din cele mai frumoase clădiri din Paris: Hôtel Biron (hôtel – cu sensul de „clădire seniorială“). Îmi aduc aminte de lecţia din manualul de franceză de la liceu (este un sfert de veac de atunci!) când am învăţat despre „Les Bourgeois de Calais“ („Burghezii din Calais“), cei șase orășeni care datorită spiri­tului lor de sacrificiu au salvat viața concetățenilor. Ştiu şi acum fotografia care ilustra textul şi îmi sună viu în urechi glasul profesoarei de franceză. „Les Bourgeois de Calais“, vestitul grup statuar al lui August Rodin, l-am admirat astăzi aici.
În acest muzeu fermecător se află adunate sculpturile capitale ale artistului, iar alte câteva de mari dimensiuni se găsesc în grădină. Celebrul „Gânditor“ este tot în acest loc, alături de „Burghezi“. Nu mai puțin faimoasa sculptură „Sărutul“ (în marmură albă), pe care E. Lovinescu o dădea ca exemplu în articolul său „Impresionismul în critică“, tronează la parter. Când am zărit-o, mi-am reamintit replica în bronz văzută la Muzeul Național de Artă din Bucureşti, pe când aveam 20 de ani, care îmi stăruie şi acum în memorie. Plec încântat de această colecție de artă, unde am intrat pe gratis cu legiti­maţia de profesor.

Adrian Săvoiu

Lidia Nancuischi, Luiza Barcan

octombrie 2nd, 2018 | Posted by Ars Docendi in Evenimente 2018 | Noutăţi - (Comentariile sunt închise pentru Lidia Nancuischi, Luiza Barcan)

Forța reală care a ajutat-o pe Lidia Nancuischi să trăiască până la o venerabilă vârstă, înfruntând o viață plină de durere și de incertitudine, este vizibilă și în pictura sa. A reușit să supraviețuiască în epoci de teroare și a izbândit și în artă. Tocmai de aceea, prin readucerea în actualitate a operei sale consider că se împlinește un obligatoriu act de repundere în fireștile drepturi, fie ele și postume, ale unei artiste a cărei creație poate oricând servi ca lecție de măiestrie, de inteligență plastică, și de demnitate pentru generațiile de artiști actuale și pentru cele ce vor veni.

Luiza Barcan

Rostiri etice în cultura românească, vol II, Constantin Stroe

septembrie 27th, 2018 | Posted by Ars Docendi in Noutăţi - (Comentariile sunt închise pentru Rostiri etice în cultura românească, vol II, Constantin Stroe)

Volumul de față este o încercare de a reconstitui, prin recompunere, din lucrările lor aparținând moralei, profilul cultural-spiritual al „celor fără nume”, cum îi numea Petru Creţia pe acei truditori ai condeiului, care, din varii motive, nu au avut şansa de a fi reţinuţi de posteritate în această calitate.

Chiar dacă sub aspectul originalităţii, cel mai adesea, lucrările lor – prin ideile vehiculate în perimetrul moralei – sunt tributare locului comun, ele reţin interesul sub aspectul popularizării în medii din ce în ce mai diverse ca preocupări, căci cu ajutorul lor se făcea propedeutică (iniţiere în teoria moralei) şi profilaxie (educaţie morală în vederea prevenirii unei comportări imorale), dar şi terapeutică (încercare de vindecare de vicii şi de rele morale).

Autorul

 

Rostiri etice în cultura românească, autor Constantin Stroe

iulie 26th, 2018 | Posted by Ars Docendi in Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Rostiri etice în cultura românească, autor Constantin Stroe)

 

În Revista filosofică (LXIV, 6, Bucureşti, 2017, rubrica „Repere bibliografice”), domnul prof. univ. dr. Ioan N. Roșca a publicat o recenzie despre volumul I al lucrării Rostiri etice în cultura românească, autor prof. univ. dr. Constantin Stroe, Ars Docendi, 2017.

„Lucrarea Rostiri etice în cultura românească, publicată de prof. univ. dr. Constantin Stroe la Editura Ars Docendi, în 2017, conţine mai multe virtuţi (calităţi) care, de fapt, aparţin şi autorului, renumit cercetător al istoriei eticii româneşti. (…)
Lucrarea realizează o schiţă a istoriei reflecţiilor etice din cultura română, prilejuindu-ne, pentru fiecare etapă, contactul cu nume reprezentative ale timpului lor, care, prin efortul autorului, redevin actuale, fie şi numai prin faptul că se integrează într-o tradiţie, care constituie rădăcinile din care cultura română de azi îşi poate extrage seva, pentru a se afirma substanţial şi trainic. Din primele trei decenii ale secolului al XX-lea, când nu prea s-au scris lucrări româneşti de etică, dar s-au tradus din alte limbi şi s-au prefaţat, autorul descoperă «feţele» moraliştilor români din «prefeţele» lor la traduceri de lucrări, mai ales, filosofice sau şi la lucrări proprii cu caracter nefilosofic, literar. (…)
Cartea este remarcabilă şi prin stilul specific autorului, care presupune analiza pe text, confruntarea cu alte interpretări date autorilor analizaţi şi, nu în ultimul rând, o expunere într-un limbaj pe cât de precis, pe atât de ales şi de elevat.”

 

continuarea aici

Evenimentele Editurii Ars Docendi la Salonul de Carte Bookfest 2018

mai 25th, 2018 | Posted by Ars Docendi in Evenimente 2018 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Evenimentele Editurii Ars Docendi la Salonul de Carte Bookfest 2018)

Cusături românești culese de Elena C. Cornescu

mai 24th, 2018 | Posted by Ars Docendi in Bookfest 2018 | Evenimente 2018 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Cusături românești culese de Elena C. Cornescu)

Albumul Cusături românești culese de Elena C. Cornescu – unul dintre primele de acest fel, cuprinzând planșe alcătuite profesional – a apărut la Casa Socec & Co. în 1906, dar autoarea a început să adune, să prelucreze modelele de cusături și să alcătuiască viitorul album cu 50 de ani înainte, ajutată, printre altele, de nepoatele lui Dinicu Golescu, Ana Davila (prima directoare a Azilului Elena Doamna) și de sora acesteia, Felicia Racoviță (profesoară și apoi directoare a aceleiași instituții).
Una dintre cele mai documentate și mai detaliate prezentări ale albumului o face în 1911 scriitoarea Mărgărita Miller-Verghy în studiul introductiv al unei lucrări de referință în domeniul artei decorative tradiționale românești, și anume Izvoade strămoșești, Editura Librăriei Socec & Co.:

„Ce desfătare pentru ochi sunt acele stampe colorate, care conțin 255 de izvoade de o rară frumusețe și de o nepomenită varietate! Ele reproduc numai cămăși țărănești, adunate din 7 districte ale României: din Muscel – 15; Argeș – 9; Râmnicu-Vâlcea – 8; Olt – 3; Gorj – 2; Prahova – 1; Dolj – 1.“

Descriind albumul, Margareta Miller-Verghy subliniază faptul că cele 39 de planșe cu modele din Muntenia, la care se adaugă altele două, reprezentând un costum din Banat și unul sârbesc, găsit într-un sat din districtul Ilfov, „conțin, fiecare, numeroase modele care contribue la împodobirea unei cămăși țărănești și arată anume întrebuințarea fiecărui izvod: gulerul, altița, împrejurul mânecei etc., precum și reproducerea foarte exactă și numele celor 15 feluri de puncte de țesătură întrebuințate de străbunele noastre din timpii cei mai vechi.“

La mai bine de un secol de la publicare, albumul își conservă calitatea artistică, valoarea documentară crescându-i pe măsura trecerii timpului. Aceasta este și rațiunea pentru care ne-am încumetat să-l reedităm în acest an al Centenarului.

Ioan Crăciun