Universitatea din Bucuresti
Header

Sărbători fericite!

decembrie 20th, 2012 | Posted by Cristina Stefan in Noutăţi - (Comentariile sunt închise pentru Sărbători fericite!)

Ars Docendi la Târgul Facultăţii de Jurnalism

decembrie 6th, 2012 | Posted by Cristina Stefan in Evenimente 2012 | Noutăţi - (Comentariile sunt închise pentru Ars Docendi la Târgul Facultăţii de Jurnalism)

Diploma Gaudeamus pentru Editura Ars Docendi

decembrie 5th, 2012 | Posted by Cristina Stefan in Evenimente 2012 | Noutăţi - (Comentariile sunt închise pentru Diploma Gaudeamus pentru Editura Ars Docendi)

În cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus, ediţia a 19-a, desfăşurat în perioada 21 – 25 noiembrie 2012, Editurii Ars Docendi i-a fost acordat un premiu special pentru 10 de ani de promovare a cărţilor Irinei Nicolau (1946-2002), distincţie primită împreună cu Muzeul Ţăranului Român. De asemenea, în ultima zi a târgului Gaudeamus a fost organizată o manifestare omagială dedicată Irinei Nicolau.

Ars Docendi la Gaudeamus 2012

decembrie 3rd, 2012 | Posted by Cristina Stefan in Noutăţi - (Comentariile sunt închise pentru Ars Docendi la Gaudeamus 2012)

În perioada Târgului Internaţional Gaudeamus 2012, Editura Ars Docendi a organizat 14 lansări şi prezentări de carte. Cele care s-au bucurat de cel mai mare succes din partea specialiştilor şi a publicului au fost: lansarea volumului 10 teme de istorie a jurnalismului, autor Marian Petcu şi lansarea volumului Prin Bucureştii lui Caragiale, autor Dan Roşca, ultima beneficiind şi de un moment artistic realizat de cunoscutul actor Nicolae Urs (Teatrul Bulandra).

Printre invitaţi s-au numărat profesori de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti: prof. dr. Mihai Coman, conf. dr. Viorica Aura Păuş, conf. dr. Marian Petcu, prof. dr. Daniela Frumuşani, precum şi specialişti de la alte instituţii: dr. Ioana Popescu (director de cercetare al MŢR), dr. Luiza Barcan (critic de artă, realizator TVR), dr. Sorin Preda (scriitor şi redactor Formula As), dr. Adrian Crăciunescu (Institutul de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“), dr. Mariana Neţ (cercetător, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti“), dr. Emanuel Bădescu (istoric, Biblioteca Academiei).

Lansarea volumului 10 teme de istorie a jurnalismului, autor Marian Petcu.
(de la stânga la dreapta) Ioan Crăciun, Viorica Aura Păuş, Marian Petcu, Sorin Preda


De 10 ani la fel de aproape – Irina Nicolau la MŢR şi Ars Docendi

De 10 ani la fel de aproape – Irina Nicolau la MŢR şi Ars Docendi

Lansarea volumului Prin Bucureştii lui Caragiale, autor Dan Roşca.
(de la stânga la dreapta) Ioan Crăciun, Emanuel Bădescu, Radu Olteanu, Adrian Crăciunescu, Dan Roşca

Actorul Nicolae Urs, discutând despre Caragiale

Domnul profesor Mihai Coman (decan al Facultăţii de Jurnalism) ia cuvântul în cadrul lansării volumului Univers ceremonial şi mass-media: nunta ca rit de trecere, autor Florica Iuhas

Lansarea volumului Dezbaterea electorală televizată, autor Ruxandra Boicu.
(de la stânga la dreapta) Ioan Crăciun, Daniela Frumuşani, Mariana Neţ, Ruxandra Boicu

Prezentarea volumului Prin Câmpulung şi pe muscelele lui. Fotografii de Nicolae Th. Ştefănescu
(de la stânga la dreapta) Ioan Crăciun, Emanuel Bădescu, Sorin Dănuţ Radu

Prezentarea ediţiei anastatice Azilul Elena Doamna, autor Emilia Grecu
(de la stânga al dreapta) Ioan Crăciun, Emanuel Bădescu, Adriana Harasim, Dan Roşca

Prezentarea volumului Pictorul Negulici, autor Lucia Dracopol-Ispir
(de la stânga la dreapta) Ioan Crăciun, Emanuel Bădescu, Luiza Barcan, Ramona Negulici

Reduceri de până la 40% la standul editurii

Dosar de presă: Prin Câmpulung şi pe muscelele lui

septembrie 17th, 2012 | Posted by Cristina Stefan in Dosar de presă | Noutăţi - (Comentariile sunt închise pentru Dosar de presă: Prin Câmpulung şi pe muscelele lui)

Prin Câmpulung şi pe muscelele lui, album monografic – articol de Radu Sorin Dănuţ
Prin Câmpulung şi pe muscelele lui. Fotografii de Nicolae Th. Ştefănescu, Ars Docendi, 2012

 

Fotografia este un produs (tehnic şi artistic) şi un martor (tăcut) al memoriei, înţeles ca un produs socio-cultural. Trecutul ca o metaforă a memoriei a fost, de-a lungul timpului, bine preţuit, mai ales în ştiinţele socio-umane ale secolului al XIX-lea. De altfel, trei domenii apar în ştiinţele socioumane, toate utilizând fotografia (imaginea) ca „instrument de lucru”: fotografia documentară, fotojurnalismul şi sociologia vizuală. Deşi toate au o istorie diferită şi o uzanţă distinctă, toate au în centrul său „un context social particular”. […]

Despre Câmpulung s-a scris foarte mult şi, probabil, mulţi cercetători şi-au îndreptat cu interes şi pasiune preocupările ştiinţifice asupra acestei străvechi aşezări româneşti. Are, probabil, cele mai multe monografii (sociologice) după Bucureşti. Editura „Ars Docendi” a Universităţii din Bucureşti are o serie de titluri din colecţia Câmpulung Muscel (peste 40). Editura revine cu un nou album (2012), semnat de fotograful Nicolae Th. Ştefănescu, volum îngrijit de Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa şi Ioan Crăciun. […]

În anul 1946, Academia Română primeşte de la un anume Nicolae Th. Ştefănescu cinci albume cu peste 700 de fotografii sepia, având ca subiect Câmpulungul şi împrejurimile sale, din perioada interbelică. Misteriosul călător, posesor al unui aparat, marca Kodak, avea ochiul proaspăt al străinului. […]

Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa şi Ioan Crăciun reunesc imaginile în cinci părţi ale albumului care poartă acelaşi nume ca lucrarea din ’46, o modalitate de recuperare a memoriei colective şi un demers antropologic. Volumul apare cu sprijinul Primăriei Câmpulung, al firmei S.C. Pristavu SRL şi al Asociaţiei Culturale Pardon, Mersi. Albumul I se deschide cu idei ale lui Nicolae Th. Ştefănescu, din care am selectat următoarele: „rar găseşti oraş unde pieptul respiră mai în voie, unde ochiul e mai desfătat, iar mintea mai mulţumită de ceea ce întâlneşte la fiecare pas”; „după ce ploaia a spălat cerul… laşi privirea să alunece pe muscele… mulţumirea pătrunde întreaga fiinţă”. […]

Albumulul poate fi considerat un inventar al manifestărilor socio-culturale, al vieţii rural-urbane de care ochiul fotografului se va îndrăgosti iremediabil: „cum te legi cu pământul pe care te-ai născut, cu oamenii lui, cum îţi cântă povestea lor având în faţa ta mărturia vie, nu litera cărţii sau a hrisovului…”

Articolul poate fi găsit pe poezie.ro

Dosar de presă: Bagheta lui „Kolb”

septembrie 10th, 2012 | Posted by Cristina Stefan in Dosar de presă | Noutăţi - (Comentariile sunt închise pentru Dosar de presă: Bagheta lui „Kolb”)

Bagheta lui „Kolb” – articol de Sorin Lavric
Sergiu Celibidache privit prin Cortina de fier, Ars Docendi, 2012

 

Despre talentul lui Celibidache nu se poate spune că ar fi fost precoce, cu atât mai puţin prematur. Precoce e un talent care îşi atinge maturitatea devreme, devansându-şi vârsta. E ca şi cum spiritul o ia înaintea cronologiei, izbucnind intempestiv. Mozart sau Schubert îşi ating apogeul la o vârstă  la care alţii încă îşi aşteaptă zborul. În schimb, prematur e spiritul care iese la iveală înainte de coacere, trăgând după sine o tinereţe stingheră , de aceea explozia lui e efemeră şi cu precădere patologică. […]

Celibidache nu aparţine niciuneia din categoriile pomenite. Născut la Roman şi urmând lecţii  de pian şi compoziţie la Iaşi, tânărul Sergiu pare a fi victima predilectă a coerciţiilor paterne, dovadă docilitatea cu care, încălcându-şi predispoziţiile, vine la Bucureşti şi se înscrie la Politehnică, spre a da curs ambiţiei tatălui său, care vedea în statutul de inginer apoteoza împlinirii pentru orice om cu scaun la cap. […]

Dar în 1938 se întâmplă metamorfoza: Celibidache pleacă în Germania, da examen de admitere la Hochschule fur Musik din Berlin, reuşeşte cu brio, şi pentru a-şi răscumpăra parcă deriziunea vieţii pe care o dusese la Bucureşti, se înscrie concomitent la Filozofie şi Matematică, la aceeaşi Universitate din Berlin, astfel că în 1945, la sfârşitul războiului, absolvă nu doar studiile muzicale, dar pe deasupra îşi dă doctoratul în filozofie şi matematică. […]

La 33 de ani, în 1945, în golul lăsat de excluderea lui Furtwangler de la Orchestra Filarmonicii din Berlin, Celi devine titularul unei baghete cu care va dirija 400 de concerte. Epitetele cu care îi va fi elogiată prestaţia au o tentă superlativă: „fascinaţie”, „miraj”, „succes fantastic”. […] România îi rămâne însă închisă, părinţii murindu-i la Roman, fără a-i mai putea revedea. În total va sta un sfert de secol  departe de familia sa din ţară. Dar neavând preocupări politice,  şi având prudenţa de a nu face declaraţii oficiale în ceea ce priveşte regimul de la Bucureşti, Celibidache nu e considerat în ţară un element ostil. Mai mult, dirijorul nu renunţă la cetăţenia română şi nu acceptă o alta, de aceea deplasările prin lume  le va face cu un paşaport special „Nansen”, de rezident în ţări care nu-i lega o apartenenţă legală. […]

Bazat cu precădere pe informaţii scoase din arhiva CNSAS, cartea Ioanei-Raluca Voicu-Arnăuţoiu cuprinde mai puţin omul Celibidache şi mai mult diligenţele Securităţii spre a-l aduce în ţară. Că au reuşit să-l aducă e neîndoielnic, dar intenţia de a reveni aici mocnea de mult în mintea dirijorului, artistul dând curs unui imbold propriu şi nu unei influenţe exterioare. De aceea ar fi exagerat să-l bănuimde a fi fost victima manipulării Securităţii.

Articol apărut în Romania Literară, nr 33/17 august 2012

Prezentări volume: Prin Câmpulung şi pe muscelele lui. Fotografii de Nicolae Th. Ştefănescu

septembrie 6th, 2012 | Posted by Cristina Stefan in Evenimente 2012 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Prezentări volume: Prin Câmpulung şi pe muscelele lui. Fotografii de Nicolae Th. Ştefănescu)

În luna iulie a avut loc o dublă lansare, găzduită de Galeria „Arta”: cea a albumului Prin Câmpulung și pe muscelele lui. Fotografii de Nicolae Th. Ștefănescu, semnat de Adrian Săvoiu, Gheorghe Chița și Ioan Crăciun, și cea a volumului Prin Câmpulung și pe muscelele lui, de Nicolae Th. Ștefănescu, ambele tipărite la editura Ars Docendi. Curator: Ioan Crăciun, directorul editurii Ars Docendi.

Astăzi o raritate bibliofilă, albumul de fotografii semnate Nicolae Th. Ştefănescu, ca şi volumul scris de fotograf, au o mare valoare etnografică. Imaginile surprinde atât monumente ( troiţe, biserici, cruci de piatră, vile şi case), cât şi portrete ale oamenilor şi diverse manifestări sociale. Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa şi Ioan Crăciun reunesc imaginile ca o modalitate de recuperare a memoriei colective şi ca demers antropologic.

”După ce în anii tinereţii a călătorit prin mai toată Europa şi a admirat marile valori ale civilizaţiei occidentale, Nicolae Th Ştefănescu – fiul viceguvernatorului Băncii Naţionale a României – a hotărât ca în amiaza vieţii să se retragă la Câmpulung, unde în perioada interbelică şi câţiva ani după aceea, a locuit într-o casă, moştenită de la tatăl său, pe strada Matei Basarab, nu departe de Cercul Militar.

Spirit cultivat şi rafinat, pasionat fotograf al Câmpulungului şi al împrejurimilor sale (cinci albume cu fotografii, donate în 1946, se păstrează în arhiva Academiei Române), mare iubitor al drumeţiilor în Muscel, probabil puţin blazat după desfătarea pe care i-o oferiseră castelele de pe Valea Loarei, comorile Luvrului ori capodoperele Renaşterii italiene, Nicolae Th. Ştefănescu a hotărât să descopere ceva nou, care poate că scăpase multora. Din pasiunea sa pentru oraşul adoptiv – Câmpulungul – s-a născut una dintre cele mai frumoase cărţi scrise vreodată despre ţinutul Muscelului, sugestiv intitulată „Prin Câmpulung şi pe muscelele lui”.

Publicată în anul 1946 la tipografia „Gh. Gh. Vlădescu” din Câmpulung într-un tiraj restrâns, cartea a ajuns cu timpul o raritate bibliofilă. Apărută în perioada literară tulbure  de după război, ecourile ei au fost limitate şi singura semnalare în presa culturală a timpului a reprezentat-o recenzia publicată în 1947 de poetul Mihai Moşandrei în revista „Ramuri”.

Fermecătoarea carte a lui Nicolae Th. Ştefănescu, care ştie să pună în surdină solidele cunoştinţe istorice, arheologice ori etnografice ale autorului, scoate în evidenţă calităţile unui estet şi sinceritatea unui suflet atent la tot ce este autentic, tradiţional, nealterat, dar şi pitoresc,  în Câmpulung şi pe muscelele lui”.    

Adrian  Săvoiu