Universitatea din Bucuresti
Header

Spre Răsărit, cu Alexandru, Luiza Barcan

aprilie 10th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Evenimente 2017 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Spre Răsărit, cu Alexandru, Luiza Barcan)

Cartea aceasta este una despre nopți înmiresmate, despre cântul păsărilor, despre culoarea horbotelor de flori care cotropesc gardurile caselor, despre grădini și locuri tainice de huzur. Este o carte a darurilor pe care Dumnezeu ni le-a dat ca să petrecem întru bucuria creației Sale, peste care ne-a așezat stăpâni spre a o ocroti și a ne împărtăși de dulceața ei negrăită, întru lauda și slăvirea Lui.

Cristina ANDREI

Cu cât se scurge mai mult timp peste ziua plecării lui, cu atât înțeleg ce am avut de fapt. Un prieten, un iubit, un soț, dar, mai presus de toate, am avut un mentor. De aceea, cartea mea este o mărturie despre îndrăgostirea ucenicului de maestrul său. Și despre legătura sudată pe vecie între ei.
O cioplitură a soțului meu sculptor sunt și eu. Dumnezeu m-a plămădit ca pe orice făptură, susceptibilă îmbunătățirii, iar lui Alexandru i-a încredințat, ca pe una dintre misiuni, să scoată din materia brută a sufletului meu forma cea mai apropiată de voința Creatorului, așa cum orice sculptor scoate prin cioplire un chip nou dintr-un trunchi de lemn sau dintr-un bloc de piatră. N-a fost și nu este fără durere cioplitura aceasta. Încă se săvârșește.

Luiza BARCAN

Seimenii în Țările Române. Contribuții la istoria organizării militare a românilor în secolele XVII-XVIII

aprilie 7th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Evenimente 2017 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Seimenii în Țările Române. Contribuții la istoria organizării militare a românilor în secolele XVII-XVIII)

Volumul de faţă realizează un tablou veridic al genezei, evoluţiei şi rolului pe care seimenii l-au avut în cele două ţări extracarpatice vreme de două sute de ani.

De origine sud-dunăreană, constituind un corp distinct în oastea otomană, seimenii şi-au făcut apariţia la sud şi est de Carpaţi  la începutul secolului al XVII-lea. Ei intrau în categoria mai largă a mercenarilor sau lefegiilor, apelul la aceste categorii rezultând din modificările profunde ale realităţilor economice şi militare ale timpului.

Modernizarea sistemului militar devenise o necesitate pentru Ţările Române. Apelul la mercenari a devenit o constantă pentru politica militară a domnilor români din a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi prima jumătate a celui următor. Aşa s-a ajuns în timpul domniei lui Matei Basarab şi Vasile Lupu, la cristalizarea seimenilor, ca un corp de oaste distinct, ca o ,,ceată”. Efectivul lor ,,a fost diferit de la o perioadă la alta şi chiar de la o domnie la alta”; sursele istorice din secolele XVII-XVIII relevă o tendinţă a principilor români şi, ulterior, fanarioţi ,,de a spori numărul acestor lefegii străini de origine balcanică, în vreme de război şi, totodată, o tendinţă de diminuare a numărului seimenilor pe timp de pace”. Cât priveşte atribuţiile ce le-au revenit, ele au fost foarte diverse şi au depins de politica şi conduita domnilor. Ei făceau parte, de regulă, din garda domnească şi erau folosiţi în confruntări armate, la paza unor bunuri ale familiei princiare, paza închisorilor, la diverse ceremonii etc. (Prof. univ. dr. Petre Otu)

Brioflora Dobrogei, Gheorghe Dihoru

aprilie 4th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Evenimente 2017 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Brioflora Dobrogei, Gheorghe Dihoru)

Născut la Băile Siriu, judeţul Buzău (1933), Dr. G. Dihoru a răzbit greu în viaţă şi în carieră, bazându-se exclusiv pe munca cinstită, dusă adesea până la sacrificiu şi acompaniată deseori de lipsuri. După absolvirea Facultăţii de Biologie Bucureşti (1958), a început cercetarea plantelor sălbatice, multe cunoscute din copilărie, la Institutul de Biologie al Academiei Române, de unde a ieşit la pensie (2004) ca Cercetător Ştiinţific Principal gradul I. Este doctor în Ştiinţe Biologice. (1969)

[…] A publicat peste 260 de lucrări ştiinţifice, inclusiv câteva cărţi, pentru una (Învelişul vegetal din Muntele Siriu) fiind răsplătit cu Premiul Academiei Române (1975). A colaborat activ la cercetarea vegetaţiei în staţionar (Babadag) şi la campania ,,Flora Carpaţilor”, în ţară şi în străinătate, a fost consultant pentru România la Flora Europaea şi expert la Consiliul Europei pentru Plantele Periclitate, fapt care l-a impus responsabil (şi în prezent) pentru România la Atlas Florae Europaeae (Helsinki) şi colaborator la voluminoasa Carte Roşie a plantelor din România (2009), apreciată şi aceasta cu Premiul Academiei (2011).

În ultima perioadă de activitate a cercetat Briofitele, redactând cartea aceasta, Brioflora Dobrogei (1996), Familia Brachytheciaceae şi Lista Briofitelor din România (inclusiv a sinonimelor), şi a valorificat informaţiile sale ştiinţifice în calitate de conducător de doctoranzi botanişti la Universitatea din Bucureşti, unde a predat zece ani mai multe cursuri, între care Fitocenologia şi Plantele utile, ca profesor universitar asociat. Recent, a definitivat unele manuscrise, între care şi Tracheoflora Judeţului Buzău. (2015).

Bântuit de viețile altora. Memorii, autor Valentin Uritescu

martie 14th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2017 | Noutăţi - (Comentariile sunt închise pentru Bântuit de viețile altora. Memorii, autor Valentin Uritescu)

 

Îndrăgitul actor Valentin Uritescu va primi „Premiul pentru Întreaga Activitate” la cea de-a XI-a ediție a Galei Premiilor Gopo. Evenimentul va avea loc pe 21 martie 2017, la Teatrul Național din Capitală.

Cu o experiență de peste 50 de ani în teatru și film, Valentin Uritescu (n. 4 iunie 1941, comuna Vinerea, județul Alba) a dat viață unor nenumărate roluri secundare, pe cât de diversificate, pe atât de ofertante precum Sergentul Șaptefrați din serialul TV “Lumini și umbre” semnat de Andrei Blaier, personaj continuat ulterior în “Noi, cei din linia întâi” în regia lui Sergiu Nicolaescu, Vasile din “Concurs” (regia Dan Pița), Dr. Marcu în “Cel mai iubit dintre pământeni” (regia Șerban Marinescu).

După două examene la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică trecute cu succes, dar nefructificate din cauza unor conjuncturi nefavorabile, Valentin Uritescu este remarcat de Liviu Ciulei la concursul de la Teatrul Bulandra.

Absolvent al Promoției 1963 (clasa Constantin Moruzan) a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică “I. L. Caragiale”, Uritescu alege scena Teatrului “Maria Filotti” din Brăila, pentru ca după cinci ani să se angajeze la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. Chemat de Sandu Lazăr și Ion Cojar în mijlocul trupei, Uritescu declară etapa celor 13 ani (1968 – 1981) drept “cea mai importantă perioadă a vieții sale”.

Rolul lui Giles Overreach din spectacolul “Răfuiala” de Philip Massinger îi aduce Premiul Special al Juriului la Festivalul Tineretului (1978).

 Articol preluat de pe Premiile Gopo