Universitatea din Bucuresti
Header

Dosar de presă: Ion Barbu

decembrie 9th, 2011 | Posted by Cristina Stefan in Dosar de presă - (Comentariile sunt închise pentru Dosar de presă: Ion Barbu)

Îngrijindu-le scrierile, am devenit mama părinţilor mei – interviu cu Monica Pillat, autor Mirela Vişan
Ion Barbu, reeditare, Ars Docendi 2011

 

Luni, 5 decembrie 2011, în Rotonda 13 a Muzeului Literaturii Române, a avut loc o evocare prilejuită de aniversarea a 90 de ani de la nașterea scriitorului Dinu Pillat. Moderat de Lucian Chișu, evenimentul i-a avut ca invitați pe Monica Pillat, Barbu Cioculescu, Roxana Sorescu, Nicolae Florescu, George Ardeleanu, Ioan Crăciun și Simona Cioculescu. În cadrul aceleiași manifestări, Editura Ars Docendi – Universitatea din București a participat cu o miniexpoziție și cu volumul Ion Barbu de Dinu Pillat, recent lansat la Tîrgul de Carte Gaudeamus.

„Sfîrșitul lui Dinu Pillat a fost pentru noi o dramă colectivă“, a afirmat primul dintre invitați, Barbu Cioculescu, coleg de generație cu cel evocat, care a amintit împrejurările în care s-au cunoscut și a vorbit despre sfîrșitul tragic al scriitorului, despre neîmplinirile generației, despre detenție și trecutul comun, cu accent atît pe biografia scriitorului, cît și pe opera sa literară.

„Eu nu voi vorbi deloc despre biografia lui Dinu Pillat […], refuz biografismul pentru că el însuși îl refuza“, a spus Roxana Sorescu, deranjată de modul în care se face biografia lui Dinu Pillat în momentul de față, care accentuează laturi exploatabile foarte ușor în contextul actual, lăsînd la o parte complexitatea omului și a manifestărilor sale. Prin situarea romancierului Dinu Pillat într-un context literar, Roxana Sorescu a vorbit despre intertextualitatea romanelor sale, pe care le-a raportat la diferite modele literare. Directorul Editurii Ars Docendi, Ioan Crăciun, s-a referit la reeditarea volumului Ion Barbu de Dinu Pillat, mărturisind că prin aceasta a vrut să urmărească două momente importante: 90 de ani de la nașterea lui Dinu Pillat și semicentenarul Ion Barbu.

Împărtășind părerea Roxanei Sorescu în privința refuzului biografismului în analiza romanelor lui Dinu Pillat, George Ardeleanu a mărturisit că au existat mai multe trepte de acces către scriitorul și omul Dinu Pillat: monografia despre Ion Barbu, pe care o consideră una dintre cele mai bune monografii pe această temă, dosarul de urmărire informativă aflat în arhivele CNSAS-ului, dar și romanele și cărțile de critică literară: „M-a frapat, și în aceste cărți de critică literară, această vocație teoretică a lui Dinu Pillat. Cred că Dinu Pillat era și un bun teoretician al poeziei și al romanului“. […]
Articol preluat din Observatorul cultural, nr. 604, decembrie 2011

Dosar de presă: Rezistenţa anticomunistă în munţi

decembrie 3rd, 2011 | Posted by Cristina Stefan in Dosar de presă - (Comentariile sunt închise pentru Dosar de presă: Rezistenţa anticomunistă în munţi)

Rezistenţa anticomunistă în munţi – articol de Ioana Haşu
Povestea familiei Arnăuţoiu din Nucşoara, Ars Docendi, 2011

 

La târgul de carte de zilele trecute din Bucureşti [n.n.: Târgul Gaudeamus 2011] a avut loc lansarea unui volum-document: Povestea familiei Arnăuţoiu. Cartea cuprinde mărturiile Elenei Ion Arnăuţoiu, sora lui Toma şi Petre Arnăuţoiu din grupul de rezistenţă împotriva comunismului format la Nucşoara, judeţul Muscel, în primăvara anului 1949. […]

Grupul de la Nucşoara e doar unul din cele câteva zeci de grupuri de rezistenţă împotriva comunismului din Munţii României şi cel mai longeviv. Era format din oamei care s-au opus încă de la început comunismului, mai apoi s-au ascuns în munţi şi sperau să intervină pentru schimbarea regimului, odată cu declanşarea unui eventual război între anglo-americani şi Uniunea Sovietică. Deşi rezistenţa a durat până spre anii ‘60, e puţin cunoscută şi slab prezentată în manualele de istorie. […]

Ioan Crăciun, directorul editurii Ars Docendi, spune povestea acestui volum. „Cartea reuneşte de fapt transcrieri ale unor relatări ale doamnei Arnăuţoiu, de după 1990. La acest text, am adăugat o selecţie a celor mai relevante mărturisiri ale sale, extrase din convorbirile avute cu mine, între 2009 si 2011. A fost o perioadă în care duminică de duminică o vizitam, în Câmpulung, unde locuieşte. De altfel, dumneaei primeşte cu plăcere pe orice“ – adaugă Ioan Crăciun, emoţionat în prezenţa femeii care i s-a destăinuit de-a lungul ultimilor trei ani.

La final, în faţa unei audienţe înmărmurite, în vânzoleala de la târgul Gaudeamus, femeia de 93 de ani s-a ridicat în picioare refuzând ajutor şi a făcut un apel. […] „Să nu vă pierdeţi niciodată speranţa.“ Cu aceste cuvinte, scriitoarea de 93 de ani s-a îndepărtat, la braţul nepoatei născute în munţi, Ioana Voicu Arnăuţoiu – autoarea unui volum de documente despre procesul, ancheta şi detenţia grupului Arnăuţoiu, de la Nucşoara.

Articol de Ioana Haşu pentru Radio France International, 29 noiembrie 2011

 

Dosar de presă: Petre Florea – bibliotecar şi folclorist

noiembrie 15th, 2011 | Posted by Cristina Stefan in Dosar de presă - (Comentariile sunt închise pentru Dosar de presă: Petre Florea – bibliotecar şi folclorist)

Petre Florea – bibliotecar şi folclorist
Însemnări de istorie literară, Ars Docendi, 2011

 

Un masiv volum cuprinzând Însemnări de istorie literară ne oferă istoricul literar şi fostul bibliotecar al Bibliotecii Militare Naţionale, Petre Florea (n. 27 octombrie 1940 la Bascov, jud. Argeş). Absolvent al Facultăţii de Filologie (1962), Petre Florea a publicat de-a lungul anilor numeroase lucrări şi studii destinate pregătirii de specialitate a bibliotecarilor. […]

De data aceasta, autorul ne surprinde cu o lucrare ştiinţifică, receptată ca atare de editor şi inclusă în seria „Academica”. […] Meritul cărţii constă în primul rând în autenticitate. Familiarizat cu lumea cărţilor, prin profesie şi pasiune, Petre Florea întreprinde studii sistematice despre operele mai puţin cunoscute  ale unor folclorişti de primă mână, de la Moses Gaster şi Petre Ispirescu la Tudor Pamfile. […]

Susţinut profesional de colegii de la Biblioteca Militară Naţională, ca şi de istoricul literar Nicolae Scurtu, Petre Florea rămâne un folclorist autentic. Dovadă este şi studiul dedicat Cântecului refugiaţilor (manuscris original, aflat în Arhivele Statului din Bucureşti, cercetat ca atare de autor), în care transpar ecouri ale dramei românilor bucovineni evacuaţi cu forţa în Siberia, între 1950-1958. Interpretând mărturiile sătencei Aniţa Nandis-Culda (1904-1986) ca pe o veritabilă baladă urbană, folcloristul asociază spovedania acestei femei cu o creaţie folclorică , în lumina teoriei baladei, susţinută, între alţii, de Alexandru I. Amzulescu şi Gheorghe Vrabie. Astăzi, susţine Petre Florea, transmiterea şi răspândirea baladei poate diferi , în funcţie de gradul de cultură al beneficiarilor. Finalitatea este însă aceeaşi: cunoaşterea unor destine de excepţie, a unor sentimente ce ţin de înălţimea spiritualităţii umane.

Articol preluat din Biblioteca Bucureştilor, nr.11, 2011

Dosar de presă: Un fotograf din alte vremuri

septembrie 25th, 2011 | Posted by Cristina Stefan in Dosar de presă - (Comentariile sunt închise pentru Dosar de presă: Un fotograf din alte vremuri)

Un fotograf din alte vremuri – articol de Nicolae Manolescu
Monumente istorice ale României. Tipuri din judeţele Argeş şi Muscel. Anul 1893, Ars Docendi, 2011

 

Puţini mai ştiu astăzi cine a fost Ioan Niculescu. În 1880 trecea drept cel mai faimos fotograf al Capitalei. Îşi avea atelierul pe Şoseaua Jianu, actuala Kiseleff, la numărul 10, şi, pe lângă cărţi de vizită, reproducea de pe xilogravuri portrete ale unor personalităţi ale vremii. […] Fapt e că a bătut cu piciorul, călare sau în trăsură satele de sub masivele Iezer şi Făgăraş şi a alcătuit, cu mijloace artizanale şi într-un număr mic de exemplare, un album intitulat Monumente istorice ale României. Tipuri din judeţele Argeş şi Vâlcea. Anul 1893. […]

Ideea de a-l tipări a avut-o profesorul Adrian Săvoiu, care a găsit sprijin la primăria din Câmpulung Muscel. Editura Ars Docendi a publicat, în admirabile condiţii grafice, albumul, plecând de la unul din rarisimele exemplare, aflat la Biblioteca Naţională. […]

Monumentele istorice… nu sunt doar o veritabilă operă de artă, ci şi un document nepreţuit. Din cel puţin două motive. Cel dintâi este spectrul larg al imaginii fotografice, în care putem vedea, împreună cu monumentul, localnici, fie ei ţărani, fie preoţi sau călugări, câteodată vizitatori, oameni politici şi alţii. Îmbrăcaţi după moda epocii, adulţii, bărbaţi, femei, ca şi copiii.

În al doilea rând, numeroase fotografii conţin imaginea unor monumente astăzi dispărute, unele vechi, toate importante. […]

Iniţiativa merită toată stima, nu în ultimul rând pentru realizarea grafică a albumului, care pune în valoare talentul uriaş al fotografului de altădată.

Articol publicat în Adevărul, 3 septembrie 2011

Dosar de presă: Păcatele limbii

august 24th, 2010 | Posted by Cristina Stefan in Dosar de presă - (Comentariile sunt închise pentru Dosar de presă: Păcatele limbii)

Păcatele limbii – articol de Rodica Zafiu
Scrisoarea de iubire, dragoste, amor, Ars Docendi, 2009

[…] Volumul e o autentică manifestare postmodernă: savant şi copilăros, sobru şi ludic, nostalgic şi updatat, preferă să nu aleagă, ci să juxtapună. E un produs editorial de succes, cu destinatar multiplu: pentru esteţi şi rafinaţi, pentru universitari docţi şi pentru tot felul de alţi cititori. […] (mai mult…)

Dosar de presă: Un album-document al durerii noastre

iunie 15th, 2010 | Posted by Cristina Stefan in Dosar de presă - (Comentariile sunt închise pentru Dosar de presă: Un album-document al durerii noastre)

Un album-document al durerii noastre.
articol de Luiza Barcan
50 de ani de la procesul şi execuţia membrilor grupului de rezistenţă condus de Toma Arnăuţoiu,
Ars Docendi, 2009

O lacrimă de „cerneală” şi un strigăt de neputinţă. „Cine uită nu merită”, se spunea după Revoluţia din 1989. Şi noi, cei mai mulţi, am cam uitat…(…)
Violonista Ioana Raluca Voicu Arnăuţoiu este o supravieţuitoare, probabil unica, a măcelului din întunecatul an 1959. A supravieţuit doar fiindcă în momentul arestării părinţilor ei, partizanii Maria Plop şi Toma Arnăuţoiu, era doar un copil de doi ani, născut într-o ascunzătoare din Munţii Muscelului.(…)

Din strădania muzicienei Ioana Raluca Voicu Arnăuţoiu de a face cunoscute ororile regimului comunist din România face parte şi recentul album de fotografii şi documente din arhiva C.N.S.A.S intitulat 50 de ani de la procesul şi execuţia membrilor grupului de rezistenţă condus de Toma Arnăuţoiu. O ediţie îngrijită de ea şi de editorul Ioan Crăciun, publicată în 2009 la Editura Ars Docendi a Universităţii din Bucureşti. Emoţionantul album conţine un istoric al formării acestui grup, al acţiunilor şi scindării lui, al capturării şi condamnării partizanilor. (…)

Cât timp memoria acestor oameni nu va fi complet reabilitată, cât timp nimeni nu-şi va recunoaşte vina pentru represiune, cât timp vom continua să trăim fără a ni-i asuma ca modele, vom fi condamnaţi la veşnică durere. (…)
Ca un postscriptum se cuvine adăugat că Editura Ars Docendi a organizat anul acesta în câteva locuri din ţară (Bucureşti, Câmpina) şi din străinătate (sediul I.C.R. din Budapesta) o expoziţie itinerantă cu fotografiile şi documentele conţinute în acest album, odată cu lansarea lui, şi intitulată „Rezistenţa anticomunistă din Munţii României”. Urmează ca în vara acestui an, Ioana Voicu Arnăuţoiu să prezinte expoziţia şi la Fundaţia „Ion Raţiu” de la Londra.

Articol publicat în nr. 6 al Revistei Ramuri, 2010

Dosar de presă: Individualul în era postumanului

decembrie 20th, 2009 | Posted by Cristina Stefan in Dosar de presă - (Comentariile sunt închise pentru Dosar de presă: Individualul în era postumanului)

Individualul în era postumanului – articol de Cezar Gheorghe
Scrisoarea de iubire, dragoste, amor, Ars Docendi, 2009

Un instinct născut dintr-un anacronism pozitiv (există şi aşa ceva!) mi-a dictat să scriu despre volumul intitulat Scrisoarea de iubire, dragoste, amor, volumul colectiv publicat de membrii grupului Erotographos 50+1. Din acelaşi instinct anacronic de conservare a individualităţii, reluînd îndemnul lui Andrei Codrescu, îmi voi avertiza semenii din comunitatea virtuală: „dacă nu ştiţi încă de sînteţi uman sau postuman priviţi părţile «corpului» vostru: oraşul, casa, maşina, iPhoneul, laptopul, iPodul, sistemul surround artificial“. Dacă 60% din corpul vostru este acum electronic sau bioelectronic, dacă trăiţi într-un spaţiu destinat maximizării eficienţei, dacă messengerul, e-mailul şi Facebook sînt prezenţe zilnice în viaţa voastră, va trebui să găsiţi un antidot împotriva pierderii creativităţii pe care încă o posedaţi. O carte despre scrisoarea de dragoste pare pe cît de anacronică – pentru timpul în care trăim –, pe atît de necesară conservării individualului în epoca virtualului. […] (mai mult…)