Universitatea din Bucuresti
Header

Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées

septembrie 19th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2017 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées)

21 septembrie 2017, ora 18.00
Muzeul Țăranului Român – „Clubul Țăranului”

Muzeul Național al Țăranului Român și Editura Ars Docendi – Universitatea din București vă invită joi 21 septembrie 2017, ora 18, la Clubul Țăranului, unde va avea loc lansarea volumului Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées (Editura Ars Docendi – Universitatea din București, 2017), autori: Irina Nicolau, Marianne Mesnil, Ioana Popescu, Ecaterina Șafarica, texte reunite de Marianne Mesnil și Adina Ionescu-Muscel.

Cu ocazia apariției, va avea loc o întâlnire cu antropologul Marianne Mesnil şi artistul Florian Fouché, autor al unui proiect fotografic și plastic privind Muzeul Ţăranului Român (MȚR).

Cu acest prilej vor fi proiectate, de asemenea:
– un documentar al expoziției „Roumanie en miroir. Mémoires de tiroirs” („România în oglindă. Amintiri de sertar”) (12 minute), Treignes (Belgia), 1997;
– fotografii și imagini ale expoziției lui Florian Fouché pe tema MȚR (http://www.cac-passerelle.com/exposition/le-musee-antidote).

Acest mic volum omagial dedicat Irinei Nicolau își propune să evoce personalitatea unui etnograf/ etnolog, muzeograf şi antropolog ieşit din comun. Cei care au cunoscut-o ştiu că viaţa creativă a Irinei era o permanentă partidă pe ping-pong în care ideile se întrepătrundeau, ajungând sau nu să se concretizeze… Irina avea acest talent şi această generozitate intelectuală de a scoate la iveală din fiecare tot ce avea mai bun de oferit. Tocmai despre această relaţie cu ceilalţi, precum şi cu obiectele și cu modul de a le pune în valoare într-un context muzeal este vorba în această colecţie de texte alcătuită din câteva schimburi de „mingi”. O manieră, poate, de a înțelege mai bine o parte a demersului care i-a permis Irinei Nicolau să pună bazele Muzeului Ţăranului Român, alături de Horia Bernea.

Textele care compun acest volum au apărut în diverse publicații (cele mai multe în Martor, anuarul de antropologie al Muzeului Țăranului Român) sau sunt inedite. Cu colaborarea Adinei Ionescu-Muscel, de asemenea antropolog de formaţie, Marianne Mesnil a conceput această carte în care Muzeul Ţăranului Român ocupă un loc central. Cu ocazia acestei întâlniri, autoarea îl invită pe Florian Fouché să își prezinte reflecțiile despre această invenție muzeală

Între 2012 şi 2014, Florian Fouché a fotografiat Muzeul Ţăranului Român şi a strâns documente despre muzeografia experimentală, pe care artiştii şi antropologii au creat-o acolo în anii 1990. Această anchetă s-a concretizat prin expoziția  „Le musée antidote” („Muzeul-antidot”) în centrul de artă Passerelle din Brest (Franța) în 2014. Aici, artistul punea în relație propriile sculpturi, unele integrând (spațializând) materialul fotografic adunat la București, cu un „cabinet de studiu” consacrat exclusiv muzeului. Pe lângă intenția sa de a indica posibilitatea unui joc autobiografic plecând de la muzeu (de către un artist ne-român), expoziția își propunea să afirme actualitatea polemică a experimentului de la MȚR din anii 1990. Experiment care încă mai constituie un reper, întrucât articularea artelor populare, moderne și contemporane trebuie să lase loc inovațiilor instituționale (cu experiențe de plasare în spațiu, pedagogie a obiectului etc.), nu numai să consolideze starea de fapt a consumului cultural.

Muzeul Țăranului Român și Editura Ars Docendi

Marianne Mesnil este profesor onorific la Universitatea Liberă din Bruxelles, unde a predat antropologia Europei. S-a format ca etno-antropolog la aceeași universitate și s-a specializat în studiul privind România. A întâlnit-o pe Irina Nicolau în anii 1970 și a făcut numeroase deplasări pe teren de-a lungul întregii perioade a regimului Ceaușescu.

Ultima apariție editorială în colaborare cu Assia Popova: Les Eaux-delà du Danube (Apele de dincolo de Dunăre), Editura Petra (Paris), 2016.

Florian Fouché este sculptor, absolvent al Școlii de Arte (École des beaux-arts) din Paris în 2009. Practică o sculptură de asamblaj în care integrează formele fotografice. Păstrându-și interesul pentru muzeografia experimentală a MȚR, între anii 2013 și 2017 a realizat un ansamblu de „sculpturi și fotografii”, performance filmat, obiecte, portofolii, machete, concepute ca o experiență speculativă plecând de la observarea condițiilor de receptare a operelor lui Constantin Brâncuși în spațiul public, în particular la Paris.

Le 21 septembre 2017, à 18h
Le Musée du Paysan Roumain – « Clubul Țăranului »

Le Musée National du Paysan Roumain et Les éditions Ars Docendi (Université de Bucarest) vous invitent jeudi 21 septembre 2017, à 18h00, à Clubul Țăranului, au lancement du volume Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées (Éditions Ars Docendi – Université de Bucarest, 2017), auteures: Irina Nicolau, Marianne Mesnil, Ioana Popescu, Ecaterina Șafarica, textes réunies par Marianne Mesnil et Adina Ionescu-Muscel.

A l´occasion de la parution du livre aura lieu une rencontre avec l´anthropologue Marianne Mesnil et      l´artiste Florian Fouché, auteur d’un travail photographique et plastique sur le M.T.R.

A cette occasion seront également projetés:
– un document filmé de l’exposition « Roumanie en Miroir. Mémoires de tiroirs » (12 minutes), Treignes (Belgique), 1997.
– des photographies et des vues d’exposition de Florian Fouché à propos du M.Ț.R.

Le petit livre d’hommage à Irina Nicolau n’a d’autre ambition que d’évoquer ce que fut la personnalité d’une ethnographe/ethnologue, muséographe et anthropologue hors du commun. Ceux qui l’ont connue savent combien la vie créative d’Irina était une permanente partie de ping-pong où les idées fusaient, donnant suite ou non à quelque réalisation concrète… Irina avait ce talent et cette générosité intellectuelle de faire surgir de chacun ce qu’il avait de meilleur à donner. C’est de ce rapport aux autres tout comme aux objets et à leur valorisation muséale qu’il sera question dans ce recueil de textes faits de quelques « balles » échangées. Une manière, peut-être, de mieux saisir une part de la démarche qui a permis la mise sur pied du Musée du Paysan Roumain, aux côtés de Horia Bernea.

Les textes qui composent ce livre ont paru dans divers ouvrages (la plupart dans la revue Martor) ou sont inédits. Avec la collaboration de Adina Ionescu-Muscel, également anthropologue de formation, Marianne Mesnil a conçu cette publication où le Musée du Paysan Roumain occupe une place centrale. A l´occasion de cette rencontre, elle invite Florian Fouché à présenter sa réflexion sur cette invention muséale.

 Entre 2012 et 2014, Florian Fouché a photographié le Musée du Paysan Roumain et réuni des documents sur la muséographie expérimentale qu’artistes et anthropologues y ont inventée de concert dans les années 1990. Cette enquête a pris forme avec l’exposition « Le musée antidote » au centre d’art Passerelle à Brest (France) en 2014. L’artiste y mettait en relation ses propres sculptures, dont certaines intégrant (spatialisant) le matériau photographique ramené de Bucarest, avec un « cabinet d’étude » exclusivement consacré au musée. Outre sa volonté d’ indiquer la possibilité d’un jeu autobiographique à partir du musée (par un artiste non roumain), l’exposition désirait affirmer l´actualité polémique de        l´expérimentation du MPR dans les années 1990 : celle-ci est un repère à l’heure où l’articulation entre arts populaire, moderne et contemporain doit donner lieu à des inventions institutionnelles (avec expériences de mise en espace, pédagogie de l’objet, etc.), et non plus consolider les statu quo de la consommation culturelle.

Le Musée du Paysan Roumain et Ars Docendi

Marianne Mesnil est professeur honoraire de l’Université Libre de Bruxelles où elle a enseigné l’anthropologie de l’Europe. Elle a reçu une formation d’ethno-anthropologue à l’ULB et s’est spécialisée dans l’étude de la Roumanie. Elle a rencontré Irina Nicolau dès les années 1970 et fait de nombreux séjours sur le terrain durant toute la période marquée par le régime de Ceaușescu,

Dernière publication en collaboration (partim) avec Assia Popova: Les Eaux-delà du Danube, aux Editions Petra (Paris), 2016.

Florian Fouché est sculpteur, diplômé de l’École des beaux-arts de Paris en 2009. Il pratique une sculpture d’assemblage qui intègre les formes photographiques. Dans la continuité de son intérêt pour la muséographie expérimentale du MPR, il a réalisé entre 2013 et 2017 un ensemble de « sculptures et photographies », performances filmées, objets, portfolios, maquettes, conçu comme une expérience spéculative à partir d’une observation des conditions de perception des œuvres de Constantin Brancusi dans l’espace public, en particulier à Paris.

Performative Identities in Contemporary Caribbean British Poetry

mai 17th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2017 | Noutăţi - (Comentariile sunt închise pentru Performative Identities in Contemporary Caribbean British Poetry)

Identități performative în poezia contemporană caraibo-britanică abordează o direcţie literară mai puţin studiată în Europa, şi anume poezia de limbă engleză din zona Caraibelor sau cea scrisă de emigranţi anglofoni proveniți din această zonă. Lucrarea este interesantă atât prin judecăţile ce ţin de studii culturale (în zona identitară, postcolonială, a puterii politice, a orientării religioase, a traumei culturale, a memoriei ca instrument de rescriere a trecutului), cât şi prin faptul că încearcă o istorie despre sclavie, migraţie, colonialism și subconştientul colectiv din zona Caraibelor, elemente în mare parte luate de emigranţi după ei în Europa, iar tabloul este unul documentat şi ilustrat pe text. Dincolo de faptul istoric, dincolo de textele poetice care atestă ce a fost şi ce este acum, Monica Manolachi s-a aplecat asupra sensibilităţii cu totul aparte a creatorului care îşi caută originile multiple şi încearcă să se definească prin relaţia cu un spaţiu geografic, cultural și lingvistic de adopţie. Instrumentul esenţial de care se foloseşte în ultimă instanţă autoarea este limba engleză. Mai mult decât adaptarea emigrantului din Caraibe la spaţiul anglofon, teza urmăreşte puterea cu care acesta adaptează limba engleză la nevoile proprii, subminând-o din interior, umplând-o cu noi sensuri, revoltate. Ceea ce descoperă esenţial Monica Manolachi este că poezia caraibo-britanică este, în fond, o formă exacerbată de rezistenţă prin limbaj.

Lidia Vianu

Dicționar de aviație englez-român, Elena-Raluca Constantin, Alexandra Ionescu

mai 16th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă - (Comentariile sunt închise pentru Dicționar de aviație englez-român, Elena-Raluca Constantin, Alexandra Ionescu)

Dicţionarul de faţă vine în întâmpinarea tuturor celor care doresc clarificări şi informaţii în legătură cu lexicul aviatic civil sau militar. Mai exact, lucrarea cuprinde termeni tehnici cu o frecvenţă ridicată în limbajul de specialitate, fiind un instrument lingvistic necesar inginerilor şi ofiţerilor ingineri de aviaţie.

[…]

Dicţionarul a avut ca punct de plecare ediţii bilingve şi monolingve care se regăsesc în lista bibliografică. Noi am revizuit aceste lucrări de referinţă, efectuând o serie de modificări şi actualizând termenii din domeniul ingineriei de aviaţie care a cunoscut o dinamică deosebită în perioada ce a trecut de la elaborarea publicaţiilor precedente.

(Elena-Raluca Constantin,
Alexandra Ionescu)

Dr. Constantin Angelescu sau despre „un om al școalei prin excelență

mai 15th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2016 - (Comentariile sunt închise pentru Dr. Constantin Angelescu sau despre „un om al școalei prin excelență)

Deşi Spiru Haret afirma despre dr. Constantin Angelescu că ,,este un om al şcoalei prin excelenţă”, el având la timpul său şi alţi susţinători de marcă, dintre care s-au remarcat Ştefan Zeletin sau Vintilă Brătianu, activitatea sa nu a fost studiată, aprofundată sau răstălmăcită în volume consistente. Dimpotrivă, faptul că din pleiada miniştrilor educaţiei din România de la 1864 până astăzi dr. Constantin Angelescu rămâne personalitatea cea mai văduvită de o adevărată exegeză privitoare la rolul şi locul său în structurarea sistemului de învăţământ românesc, în istoria educaţiei şi, nu în ultimul rând, în istoria României motivează demersul nostru. Dr. Constantin Angelescu nu a pretins niciodată a fi un pedagog, dar a construit arhitectura finală a sistemului de învăţământ românesc cu reverberaţii până astăzi.

Autorii

Vedere de pe Dealul Olarilor, vol II, Gheorghe Păun

mai 11th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2016 - (Comentariile sunt închise pentru Vedere de pe Dealul Olarilor, vol II, Gheorghe Păun)

Este un volum secund, imitația (meritau puse ghilimele, dar începe să semene a exces, o să se spună că e și o aluzie…) celui dintâi, apărut în 2014: același număr de pagini, că tot la 77 de vederi m-am odihnit și atunci, același format, până și coperta e aceeași, dar de altă culoare […].
Evident, și stilul este același: în joacă, despre lucruri, de cele mai multe ori, serioase. Recitiţi prefaţa la primul teanc de vederi de pe Dealul Olarilor, inclusiv paranteza care tocmai urmează, reluată din acea prefaţă. (Cum se obişnuieşte în presă, ,,aceste texte trebuie considerate pamflete şi tratate ca atare”.) Cordial, dar şi cu ghimpi, pentru că multe lucruri sunt de dezumflat în jur, oferindu-se deopotrivă zâmbetului amar şi celui băşcălios, agresându-ne, dinspre ecranele de toate mărimile, dinspre politicienii de toate nivelurile, de la ,,ai noştri” până la bruxellezi şi mai departe. Castigat ridendo mores, ne facem adesea curaj, pe latineşte… Cam asta vor şi vederile de pe DO: să râdem. Terapie a ulcerului prin umor şi măcar conştientizarea faptului că… sunt caraghioşi. Nu spun cine sunt caraghioşii, îi găsiţi în carte.

Autorul

Simbolistica miturilor în proza lui Cinghiz Aitmatov, Marta-Teodora Boboc

mai 5th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2017 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Simbolistica miturilor în proza lui Cinghiz Aitmatov, Marta-Teodora Boboc)

Lucrarea de faţă prezintă, într-o manieră riguros-ştiinţifică, însă nu lipsită de amprenta personală, particularităţile creaţiei literare a lui Cinghiz Aitmatov, oprindu-se în plan structural cu precădere asupra sferei româneşti, iar din punct de vedere tematic – asupra reflectării mitului în operele sale. Motivaţia opţiunii în favoarea unui atare subiect rezidă într-o dublă configuraţie – pe de o parte, în aspiraţia de a aborda o personalitate al cărei profil artistic nu a fost încă analizat exhaustiv în spaţiul românesc, iar pe de altă parte – în intenţia de a sublinia actualitatea şi validitatea perpetuă a principiilor existenţiale dezvăluite în ansamblul beletristic aitmatovian. […]

Fundamentată teoretic şi argumentată practic deopotrivă, lucrarea noastră se adresează tuturor celor pentru care studiul literaturii constituie o prioritate, fiind dedicată în special cititorilor dornici să intre în contact cu proza aitmatoviană. Totodată, sperăm ca această carte să se dovedească utilă şi specialiştilor în domeniu, prin potenţialul său de a deschide noi orizonturi în elaborarea unor cercetări ulterioare.

Autoarea

 

Zona de influență a municipiului Baia Mare: procese de adaptare la o economie în schimbare, Andrei Schvab

martie 29th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2016 | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Zona de influență a municipiului Baia Mare: procese de adaptare la o economie în schimbare, Andrei Schvab)

Evident că lucrarea de faţă este una deosebită, prin tematică şi potenţialul de a scormoni gândirea geografică, orientând-o spre abordări interdisciplinare, fundamentale, dar şi aplicative. […] Lucrarea de faţă abordează într-o manieră sistematică un subiect dificil, dar provocator, cu elemente de originalitate care se regăsesc atât în interpretarea critică a literaturii de specialitate, cât mai ales în analizele şi concluziile desprinse, încât poate fi socotită o lucrare de pionierat în domeniu şi poate servi drept bază de pornire în alte studii similare.

Prof. univ. dr. Ioan Ianoş
Universitatea din Bucureşti

Ca şi în chirurgia de maximă complexitate şi rafinament, pentru a avea reuşită, pe lângă ingeniozitatea medicului, trebuie căutat, perfectat şi utilizat instrumentarul potrivit. […] Demersul teoretic, vizând limitele şi individualizarea sistemelor adaptative complexe, este pătruns de acel filon de eleganţă şi transcendeţă care îl aduc pe autor cât mai aproape de realitatea spaţiului supus analizei. […] În concluzie, asistăm la o adevărată delectare profesională, în care procesele de abstractizare induse de demersul metodologic, trecute prin filtrul cutiei negre (autorul) au condus la elaborarea unei lucrări de incontestabilă valoare, a cărei originalitate ştiinţifică nu poate fi pusă în niciun chip sub semnul îndoielii.

Prof. univ. dr. emerit Vasile Surd
Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca

Relevanţa ştiinţifică a temei propuse rezidă în cumularea unui bagaj teoretic complex, cu valenţe interdisciplinare, atent sintetizat şi aplicat unui areal complex ce a cunoscut mutaţii profunde sub aspect structural, cu precădere după 1990. […] Astfel, prin incursiunea în literatura de specialitate reflectată de abundenţa de referinţe şi citări, autorul dovedeşte că a dobândit reperele esenţiale specifice unei abordări complexe generatoare de rezultate şi soluţii concrete, aplicate şi conectate la realitatea teritorială. […] Considerăm că acest studiu poate reprezenta un reper de bază pentru cercetarea geografică românească în general şi pentru cea de specialitate în particular, afirmaţie susţinută de maniera riguroasă, intens argumentată şi profundă de abordare a temei propuse, de logica demersului analitic, de caracterul sintetic.

Prof. univ. dr. Alexandru Ilieş
Universitatea din Oradea

Prin analiza acestui studiu, aveam să observ că o excelentă documentare bibliografică şi pe teren, folosirea unor metode clasice şi mai ales a celor moderne de analiză conduc la descifrarea mecanismelor care stau în spatele unor procese ce pot fi considerate, la o primă abordare, drept banale.

Prof. univ. dr. Cristian Tălângă
Universitatea din Bucureşti