Universitatea din Bucuresti
Header

Amintiri din copilărie şi din tinereţe, Miguel de Unamuno, trad. de Carmen Bulzan

martie 21st, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2016 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru Amintiri din copilărie şi din tinereţe, Miguel de Unamuno, trad. de Carmen Bulzan)

            „Se trăieşte în amintire şi pentru amintire şi viaţa noastră spirituală nu e, în fond, decât efortul amintirii noastre de a persevera pentru a se face speranţă, efortul trecutului nostru de a se face viitor.

[…] Doar conservând o copilărie eternă în leagănul sufletului, peste care se precipită şi face zgomot torentul impresiilor fugitive, se poate trăi adevărata libertate şi se poate privi în faţă misterul vieţii.“

Miguel de UNAMUNO

            „Au îngropat în Spania, în partea din ea unde se mai poate pune o cruce pe un mormânt, pe Miguel de Unamuno, profesor şi gânditor, dar mai presus de toate Spaniol. E adevărat că «să nu-i dea Dumnezeu omului cât poate răbda». Dar bătrânului filosof Dumnezeu i-a dat, desigur, prea mult. Prea mult pentru mintea lui, pentru ştiinţa şi gândirea lui; prea mult pentru vârsta lui, dar mai ales prea mult pentru inima lui. A dus în lume prin cărţile sale faima acestei Spanii pe care o voia curată şi glorioasă.

[…] Acolo, lui Miguel de Unamuno îi este, astăzi, mai bine…“

Nicolae IORGA

 

The Shift of Cultural Typologies from Myth and Fairy Tale to the Fantastic Novel and Film

martie 17th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2016 | Noutăţi | Prezentări ale volumelor - (Comentariile sunt închise pentru The Shift of Cultural Typologies from Myth and Fairy Tale to the Fantastic Novel and Film)

Teza Elianei Ionoaia este o încăpăţânare de a apăra literatura în faţa unui duşman al materiei ei prime – cuvântul. Probabil că tocmai de aceea ea enunţă spina iritativă atât de corect (homo narrans-homo videns), dar se opreşte în buza prăpastiei. Eliana are nevoie de poveste, are nevoie de exaltarea ei în romanele care de 70 de ani încoace clădesc Imperiul Fantastic. Este caracteristic ei că a ales bucuria imaginaţiei în aceste texte, evitând Apocalipsa atât de comună în literatura ştiinţifico-fantastică din cam aceeaşi perioadă.

[…]

Teza de doctorat ,,Transformarea tipologiilor culturale de la mit şi basm la romanul fantastic: Lord of the Rings de J.R.R Tolkien, Chronicles of Narnia de C.C Lewis şi Harry Potter de J.K.Rowling” descinde în tărâmul studiilor culturale printr-o explorare a evoluţiei genurilor mitului şi basmului, a transformării acestora în romane fantastice şi a identificării tipologiilor culturale prezente în primele două genuri şi a reconfigurării lor în romanele fantastice ale celor trei autori.

Lidia Vianu

Domnitorul Gheorghe Bibescu. Călătorii și „vizite de lucru”, Nicolae Isar

martie 9th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2016 - (Comentariile sunt închise pentru Domnitorul Gheorghe Bibescu. Călătorii și „vizite de lucru”, Nicolae Isar)

Deceniile de la jumătatea secolului al XIX-lea, având ca moment culminant Revoluţia de la 1848, au marcat o etapă decisivă în evoluţia mişcării de renaştere naţională a românilor şi s-au aflat, cum se ştie, sub impulsul spiritului romantic, în Ţările Române acest mare curent european – romantismul – îmbrăcând o serie de trăsături specifice.

Expresia cea mai viguroasă a mişcării de renaştere naţională din aceste decenii – inclusiv a curentului de idei pe care-l numim romantism paşoptist –, a fost dat de ilustra generaţie de la 1848, numărând, în primul rând, tineri sau mai puţin tineri revoluţionari patrioţi, în acelaşi timp, cărturari de seamă, precum I. Heliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu sau Mihail Kogălniceanu.

Din păcate, de-a lungul timpului, posteritatea aproape a exclus, sub raport spiritual, din sânul acestei ilustre generaţii, figurile de oameni politici care nu s-au aflat în tabăra revoluţiei, precum este cazul domnitorului Ţării Româneşti, Gheorghe Bibescu. Unul ca el a rămas în umbra istoriei şi, în bună măsură, pe nedrept, căci omului nu i-au lipsit nici sentimentele patriotice, nici spiritul reformator vizând emanciparea politică şi realizarea unităţii statale.

Autorul

Nicolae Bălcescu în viziunea lui N. Iorga, Nicolae Isar

martie 8th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2016 - (Comentariile sunt închise pentru Nicolae Bălcescu în viziunea lui N. Iorga, Nicolae Isar)

 

Prof. univ. dr. Nicolae Isar s-a născut în anul 1937, în oraşul Slănic-Prahova. Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti în anul 1962, apoi cadru didactic în această facultate, parcurgând toate treptele universitare, de la preparator la profesor titular (în 1995). Doctor în istorie din 1973, conducător de doctorate din 1997. Profesor consultant din octombrie 2007. Specialist în istoria modernă a românilor, având ca direcţii prioritare de cercetare istoria învăţământului şi culturii, istoria instituţiilor etc. Este laureat a două premii ştiinţifice ale Academiei Române: „N. Iorga”, 1985; „N. Bălcescu”, 1993. A publicat de-a lungul timpului 40 de cărţi şi peste 100 de studii şi articole ştiinţifice în reviste de specialitate.

În conştiinţa publică românească, de-a lungul timpului, numele lui N. Bălcescu s-a constituit într-o figură-simbol a generaţiei de la 1848. Cel mai de seamă ideolog al revoluţiei, el a fost, înainte de toate, unul dintre promotorii idealului unităţii naţionale a românilor şi ai făuririi statului român modern.

            (…) În ciuda unor încercări de minimalizare sau bagatelizare din ultima vreme, datorate ignoranţei sau relei credinţe, opera lui N. Bălcescu, de istoric şi gânditor social-politic, rămâne un izvor nesecat de inspiraţie, aşa după cum imaginea sa de revoluţionar-martir şi patriot înflăcărat ne oferă o pildă vie, care rămâne mereu actuală.

Prof. univ. dr. Nicolae Isar s-a născut în anul 1937, în oraşul Slănic-Prahova. Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti în anul 1962, apoi cadru didactic în această facultate, parcurgând toate treptele universitare, de la preparator la profesor titular (în 1995). Doctor în istorie din 1973, conducător de doctorate din 1997. Profesor consultant din octombrie 2007. Specialist în istoria modernă a românilor, având ca direcţii prioritare de cercetare istoria învăţământului şi culturii, istoria instituţiilor etc. Este laureat a două premii ştiinţifice ale Academiei Române: „N. Iorga”, 1985; „N. Bălcescu”, 1993. A publicat de-a lungul timpului 40 de cărţi şi peste 100 de studii şi articole ştiinţifice în reviste de specialitate.

În conştiinţa publică românească, de-a lungul timpului, numele lui N. Bălcescu s-a constituit într-o figură-simbol a generaţiei de la 1848. Cel mai de seamă ideolog al revoluţiei, el a fost, înainte de toate, unul dintre promotorii idealului unităţii naţionale a românilor şi ai făuririi statului român modern.

            (…) În ciuda unor încercări de minimalizare sau bagatelizare din ultima vreme, datorate ignoranţei sau relei credinţe, opera lui N. Bălcescu, de istoric şi gânditor social-politic, rămâne un izvor nesecat de inspiraţie, aşa după cum imaginea sa de revoluţionar-martir şi patriot înflăcărat ne oferă o pildă vie, care rămâne mereu actuală.

Ivan Șmeliov și treptele cunoașterii de sine, Iuliana Timofte

martie 2nd, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2016 | Noutăţi - (Comentariile sunt închise pentru Ivan Șmeliov și treptele cunoașterii de sine, Iuliana Timofte)

Orice studiu care face referire, chiar şi tangenţial, la cunoaşterea de sine menţionează celebra inscripţie de pe frontispiciul sanctuarului din Delfi, Gnōthi seautón. În lucrarea de faţă, interesul pentru cunoaşterea de sine se justifică prin încercarea de a contura parcursul lui Ivan Şmeliov, scriitor al primului val al emigraţiei ruse, către credinţa pravoslavică şi perceperea universului, în ultimă instanţă, exclusiv din această perspectivă. Acesta ne-a relevat o lume ortodoxă familiară, cu puternice influenţe starovere.

Identificăm, în traseul şmeliovian, un moment de cotitură al conştiinţei sale care coincide cu producerea evenimentelor traumatice ce au marcat istoria universală a începutului de secol al XX-lea. Conversiunea scriitorului nu se va produce brusc, în urma unei stări de beatitudine augustiniană sau a uneia de extaz, similare celei experimentate de Theresa d’Avila, ci va presupune un proces complex şi îndelungat de reconstrucţie a eului, de regăsire şi reevaluare a valorilor creştine moştenite, precum şi de acceptare şi aplicare a acestora. Un alt motiv pentru care ne-am îndreptat atenţia asupra universului şmeliovian îl reprezintă constatarea faptului că acest prozator, tradus în numeroase limbi, candidat la premiul Nobel pentru literatură la recomandarea lui Thomas Mann şi a lui Nicolaus van Wijk, apreciat de contemporanii săi, (re)descoperit în Rusia după căderea Cortinei de fier, este aproape necunoscut în România.

Iuliana Timofte

Apariţii editoriale 2016

februarie 17th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Evenimente 2016 - (Comentariile sunt închise pentru Apariţii editoriale 2016)

Dr. Constantin Angelescu sau despre „un om al școalei prin excelenței”, Filip Stanciu, Lidia Stanciu
Metaforă și simbol la Tudor Arghezi, Mihaela Hristea
Semantica simbolului în poezia lui Ion Barbu, ed. a II-a, Steliana Mădălina Nicolof Deaconu
O istorie politică și socială a occidentului medieval. 950-1350, Claudiu Neagoe
Challenges of the English Verb System for Intermediate and Advanced Students, Adela Livia Catană
România în Consiliul de ajutor economic reciproc. De la dictat economic la emancipare, Andi-Mihail Băncilă
Femeia asasin și sindromul Stocholm. Studiu sociologic, Raluca Pavel
Dumnezeu a fost genetician. Genetica și Vechiul Testament. Calitatea educației. Învățare. Dezvoltare umană. Volum omagial dedicat profesorului Ioan Neacșu, Octavian Nicolae Popescu, Dan Potolea, Firuță Tacea
Tehnici de biofizică, Dana Cucu, Maria Mernea
Criza economică: contribuții la crearea unei noi paradigme de dezvoltare a societății, Diana Larisa Ionel Țâmpu
Harta călătorului în Ținutul Buzăului/Traveler’s Map in Buzău Land. Geoparcul Ținutul Buzăului/ Buzău Land Geopark, coord. Răzvan-Gabriel Popa
Studii și aspecte teoretice în universul penitenciar, Lucian Rotariu
Jilava: o radiografie socială a unui penitenciar, Lucian Rotariu
Interferențe metodologice postsubstanțialiste, Ion Constantin
Aditivi alimentari, Florentina Israel-Roming
Progrese în medicina dentară, vol. 13, Consuela Ghiuță, Mihai Burlibașa (coord.)
Actualități în asistența medicală, vol. VII, Camelia Burcea, Viorel Ștefan Perieanu
Interkulturelle Kommunication im studienbegleitenden DaF-Unterricht, Ana Karlstedt
Tendințe și actualități în practica medicală, vol. I, Simona-Roxana Georgescu, Mircea Tampa
Sonetul lumii, Carmen Bulzan
Ecology & Sustainability of Territorial Systems: Concepts & Principles, Alexandru-Ionuț Petrișor
Le voyage d’Ahmet et Sinan au pays de Lumières, Stanislas Pierret, Arnaud Littardi
Dicționar de aviație englez-român, Elena-Raluca Constantin, Alexandra Ionescu
Early Modern Cartographies in Britain. The Cultural Geography of Travel and the Production of Knowledge about the New World, Petruța-Oana Năiduț
Imaginea Portugaliei în literatura română, Daniel Silva Perdigão
Făgăduiala (File rătăcite pe potecă), Maria Axinte-Buciumi
Psihosociologice. Panseuri, panseluțe și scaieți, Septimiu Checea
Vedere de pe Dealul Olarilor, vol. II, Gheorghe Păun
Tatăl meu. Schițe de portret, Silvia Șilaev Mateescu
Al. Hanță – repere pentru o biografie, Nicoale Scurtu
Domnitorul Gheorghe Bibescu. Călătorii și „vizite de lucru”, Nicoale Isar
Actualități în asistența medicală, vol. VIII, Luminița Oancea, Ioana Grigorescu
Parodii originale, George Topârceanu
Ortodoxie, erezie și gnosticism în primele secole creștine, Gelu Sabău
Sesiunea de comunicări științifice a studenților Facultății de Biologie, Marieta Costache (coord.)
Depănând amintiri cu Mihai Tican Rumano, Ion D. Amzica
Cercetarea în științele comunicării. Elemente de metodologie și euristică, Corina Sorana Matei
Simbolul în publicitate. Logo-ul, Corina Maria Sârbu
Ivan Șmeliov și treptele cunoașterii de sine, Iuliana Timofte
Interculturalitate, comunicare și mass-media, Ruxandra Coman, Silviu Șerban
Zona de influență a municipiului Baia Mare. Procese de adaptare la o economie în schimbare, Andrei Schvab
Cultură, istorie și societate, vol. V, Ștefan Ștefănescu, Claudiu Neagoe (eds.)
Gledinul 700, Ioan Vlaic, Marin Ursa
Fizica și tehnologia materialelor semiconductoare. Lucrări practice, Ștefan Antohe, Lucian Ion, Florin Stănculescu ș.a
Îndrumătorul nonviolenței. Elemente de teologie și psihologie în România secolului XXI, Gheorghe Avram
Conversational Complicity, Rodica Amel
Monostraturi Langmuir și Langmuir-Blodgett. Aplicații biomedicale, Ludmila Otilia Cinteză
Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor, Irina Nicolau
Talmeș balmeș de etnologie și multe altele, Irina Nicolau
Nicolae Bălcescu în viziunea lui N. Iorga, Nicolae Isar
Di, di, di, murgule, di… Bucureștii trăsurilor cu cai, Dan Roșca
Bântuit de viețile altora. Memorii, Valentin Uritescu
Jurnal de front din Primul Război Mondial. Campania 1916/1917 – Regimentul 30 Muscel, Maior Stănescu Nicolae, ediție îngrijită și postfață de Christian Stănescu
Octombrie, când pleacă cocorii, Nicolae Marcovschi
English Cum Laude, Raluca Ghențulescu
Omul-Poveste, Anița Grigoriu
A 56-a Sesiune Anuală de Comunicări Științifice. 85 de ani de cercetare în domeniul microbiologiei, M. Enache, R.Cojoc, S. Neagu
Convergențe educaționale, Cristina Ștefan
Chipuri din Săcele, George Moroianu
Asistența psihologică instituționalizată, Adrian Prisăcaru
Amintiri din copilărie și din tinerețe, Miguel de Unamuno, trad. de Carmen Bulzan
Intervenții militare în secolul al XX-lea. De la criza Suezului la cea iugoslavă, Adrian Mihai Diaconu
The Shift of Cultural Typologies from Myth and Fairy Tale to the Fantastic Novel and Film, Eliana Ionoaia

 

Cartea de la ora 5 – Valentin Uritescu, Bântuit de viețile altora. Memorii

februarie 15th, 2017 | Posted by Ars Docendi in Dosar de presă | Evenimente 2016 - (Comentariile sunt închise pentru Cartea de la ora 5 – Valentin Uritescu, Bântuit de viețile altora. Memorii)

 

Neașteptat de amară carte, dată fiind asocierea autorului preponderent cu succesul, umorul, șarjarea, ludicul picant și bufoneria ambiguă. După cele două volume de amintiri apărute la Humanitas –  Așa sunt eu, prost și Să ai grijă de cel bun din tine,  în 2011, respectiv 2013 – actorul autor își dezvăluie necruțător neliniștile, nesiguranța, frustrările, depresia, infidelitățile, scepticismul nevrotic, spectrul maladiv, instabilitatea, retractilitatea, triumfurile, dar și deziluziile profesionale, plus un nesațiu financiar frizând nevroza, totul forfotind amarnic sub zecile de măști ale unei cariere pe cât de invidiabilă, văzută dinspre confrați, pe atât de surprinzător de friabilă, odată citită prin grila confesiunii.

Sursa: Cartea de la ora 5